Peste 100 km de diguri de aparare de la Dunare aflate pe teritoriul judetului Dolj stau sub presiunea unor debite istorice de mai bine de o luna. Bresele facute in digul de aparare au inundat cele patru incinte indiguite si desecate in urma cu peste 30 de ani, alungând oamenii din satele riverane Dunarii. Specialistii spun ca in conditii de normalitate, fluviului ii va trebui patru-cinci luni pentru a se retrage din teritoriile ocupate.
Digurile de aparare ridicate in urma cu peste 30 de ani de-a lungul Dunarii au o lungime de 101 km pe teritoriul judetului Dolj. 16 km de diguri de compartimentare contureaza patru incinte in interiorul carora câteva zeci de mii de hectare de teren au fost redate agriculturii, iar acum zac sub apa. Fiecare incinta este traversata de canale de irigatii prin care se facea aductiunea apei din Dunare catre sistemul de irigatii si canale de desecari prin care se pompa apa din incinte catre Dunare. O parte din canalele de irigatii si aproape toate canalele de desecari sunt colmatate din cauza nefuctionarii si a subfinantarii societatilor care le-au avut si le au in administrare. Debitele istorice ale Dunarii au fortat digurile de aparare cu o presiune de 16.000 mc/s, rupând orice bariere si napustind puhoaie peste câmpuri si sate.
Bani putini si treaba multa
Ghidici-Rast-Bistret, Bistret-Nedeia-Jiu, Jiu-Bechet si Bechet-Dabuleni sunt cele patru incinte din Dolj, acum pline cu apele revarsate din Dunare prin cele doua brese de la Catane si Bechet. Digul de aparare este administrat de ANIF, societate desprinsa din SNIF, provenita la rândul sau din RAIF, societate care a mostenit IELIF. Aceasta din urma a preluat de la constructor in anii ’70 toate digurile de aparare. In ultimii 16 ani, administratorul digurilor, indiferent de cum s-a chemat el, si-a restrâns din ce in ce mai mult activitatea o data cu subfinantarea din fiecare an. Ministerul Agriculturii, caruia ii este subordonata ANIF, a avut intotdeauna alte prioritati decât digurile de aparare, fapt pentru care intretinerea acestora s-a facut in limita banilor primiti. Administratorul digurilor isi pierde obiectul muncii dupa ce Dunarea a trecut de faza trei de aparare, adica se apropie vertiginos de depasirea coronamentului digurilor. In incinta Jiu-Bechet si Bechet-Dabuleni cota „0“ este la mira determinanta Port Bechet, care este de 23,023 metri fata de nivelul Marii Baltice. Faza unu de aparare (de atentie) are o cota de 27,083 metri. Faza doi de aparare (inundatie) are o cota de 27,88 m, iar faza trei (pericol) are o cota de 28,58 m. De la faza trei pâna la coronamentul digului, in zona cea mai joasa de pe raza judetului Dolj, mai sunt 1,5 m. Dupa faza trei, administrarea si interventia la digurile de aparare trece la Administratia Nationala Apele Române care poate sa decida si sa solicite orice fel de interventii. Asa s-a intâmplat si acum in judetul Dolj, când Dunarea a dat peste coronament, devenind de neoprit.
Toate statiile de desecare – sub ape
„Subventia bugetara o primim in urma fundamentarii unui plan tehnic la nivelul filialei Dunare-Olt, care trebuie sa cuprinda lucrarile prioritare pe care vrem sa le executam in anul pentru care solicitam subventia. Este adevarat ca avem canale colmatate pentru ca nu lucram noi, ci am fost fortati prin prevederile Legii nr. 138/2004 sa incredintam toate lucrarile de intretinere si interventie, timp de doi ani, societatii din care ne-am desprins, SNIF. Personal, nu sunt multumit de SNIF, care are utilaje vechi sau stricate si cu care nu colaboram decât pentru ca ne obliga legea“, a declarat Adrian Constantin, director tehnic al ANIF Dunare-Olt. Ieri, in jurul orei 13.30, toate cele 19 statii de desecare ale ANIF situate la Dunare se aflau sub apele revarsate. Ultima reduta in calea apelor care trec dintr-o incinta in alta, digul transversal de la Nedeia, fusese spart pe o distanta de sase metri. In punctul „Magura Gâstii“, apa patrunde catre Gighera, in incinta Bistret-Nedeia-Jiu. Urgia se intinde!
Apa va balti pâna la toamna
In conditiile in care cotele apelor Dunarii se mentin in scadere este posibil ca o parte sa se retraga catre vechea albie a fluviului. „In conditii de normalitate vor fi necesare patru-cinci luni pentru ca apele sa se retraga in matca, daca nu se vor intâmpla si alte evenimente. Ideea lansata de nu stiu cine conform careia este bine ca Dunarea isi reia vechile teritorii este o prostie. Daca tot se doreste o ecologizare a zonei se pot face, in zonele foarte joase, mici acumulari indiguite ca niste buzunare ale Dunarii care sa fie un fel de rezervoare ale revarsarilor. Nu putem sa lasam actualele balti asa cum sunt acum pentru ca ele reprezinta un focar de infectie. Dunarea aduna tot felul de mizerii care acum s-au revarsat la noi!“, a spus Victor Maita, director tehnic al ISPIF Bucuresti, institutul care a proiectat in urma cu peste 30 de ani digurile.
