După 17 ani de distrugeri în agricultură, după tot atâţia ani de defrişări fără milă a plantaţiilor de pomi fructiferi, după ani grei de ignorare a realităţilor care au făcut piaţa românească a fructelor dependentă de cea străină, după mult timp în care nimeni nu mai credea în semne de revigorare a plantaţiilor distruse, la Caraula s-a înfiripat prima plantaţie intensivă de meri din judeţul Dolj.
10 hectare de teren, 20.000 de puieţi de meri, sistem de irigaţii, un inginer horticol pensionar şi câţiva oameni care vor să descifreze tainele livezilor de meri sunt doar câteva dintre ingredientele care compun o afacere ce are toate şansele să devină de succes – livadă de meri înfiinţată în sistem intensiv. Mişu Popa din Pleniţa este cel căruia i-a venit ideea înfiinţării unei plantaţii de meri, care să demonstreze lumii că şi în România poţi face ceea ce dincolo se cheamă model european. Banii pe care i-a adunat din ferma agricolă de câteva sute de hectare a început să-i investească în urmă cu doi ani în cele zece hectare de livadă de meri de pe raza comunei Caraula. Putea să-şi mai facă o casă, putea să-şi mai cumpere o maşină, putea să plece în concediu într-o insulă exotică, putea să-şi ţină banii la ciorap, dar a ales să-i investească în livadă.
Investitorul strategic din… Pleniţa
La 68 de ani, inginerului horticol Gherasim Stîngă i-a surâs norocul pentru a doua oară; după ce a văzut cu ochii lui cum se duce de râpă livada pe care a îngrijit-o o viaţă întreagă la stat şi s-a convins că era ordin să se aleagă praful, pensionar fiind, s-a trezit la poartă cu investitorul Popa din Pleniţa, care l-a readus în linia întâi; i-a dat mână liberă să înfiinţeze o livadă de meri. „Am ieşit la pensie şi credeam că o să urmeze lungul şir al anilor în care, ca pensionar, te învârţi prin curte să nu mori de plictiseală. Nu am crezut că mai apuc ziua în care un om care nu are prea multe lucruri în comun cu agricultura vine la poartă şi-mi propune să-i fac o livadă pe banii lui. Dl. Popa mi-a zis că am mână liberă să fac o livadă de măr în cultură intensivă şi lui să-i spun doar de ce am nevoie. Numai îngrăditul celor zece hectare pe care se întinde livada şi cred că l-a costat o avere, dar nu se zgârceşte la nimic şi face tot ce trebuie pentru pomii lui. Peste doi-trei ani eu garantez că vom scoate de aici de la Caraula, din singura fermă intensivă privată de meri, 40 de tone de mere la hectar“, a spus inginerul Stîngă.
Să ne sprijinim pe pensionari!
Fără bani de la UE, fără bani de la americani, fără proiecte fantasmagorice şi fără investitori strategici cu adrese la căsuţe poştale din Cipru, la Caraula un inginer la pensie şi un fermier prăjit de soarele canicular al acestei veri au demonstrat că, dacă vrei, se poate! Marea nemulţumire a fermierului pensionar este că nu are cui să lase meseria şi îndemânarea dobândite în zeci de ani de practică. „Nici un absolvent de Agronomie nu vrea să lucreze în producţie. Eu nu sunt nemuritor şi mi-ar plăcea să am un tânăr absolvent pe lângă mine, căruia să-i împărtăşesc secretele meseriei de horticultor. Pe mâna cui voi lăsa eu această fermă modernă, care este ultima pe care o mai înfiinţez? O să fac o echipă de patru-cinci oameni pe care să-i învăţ tot ce ştiu şi care să rămână în urma mea. Pentru unul ca mine, care a avut norocul să facă ceea ce-i place în viaţă, aici, la Caraula, este raiul pe pământ. Nu aş vrea ca şi la noi să se întâmple ce s-a întâmplat în Germania după război, când pentru redresarea economiei au apelat la pensionari!“, a mai spus iginerul Stîngă.
Livada de la Caraula, făcută de un pensionar şi un investitor mic, este poate modelul pe care-l caută de 17 ani Ministerul Agriculturii şi nu-l găseşte decât în fermele Uniunii Europene.
