Primarii doljeni au tinut sa fie in rând cu colegii din tara atunci când a venit vorba de sarit in barca altui partid in cei doi ani si jumatate care au trecut de la alegerile locale. In timp ce in tara media migratiei politice atinge 27% in rândul alesilor locali, nici edilii din judet nu s-au lasat mai prejos si au dus media la 23%.
Conform unui studiu recent realizat de Institutul pentru Politici Publice din Bucuresti, inainte de intrarea in vigoare a Legii antimigratie nr. 249/2006 au trecut la alte partide 27% din cei peste 3.000 de primari din tara. Conform documentului publicat recent, cei mai câstigati de pe urma actului normativ care a legat gospodarii-sef de „glie“ au iesit democratii si liberalii, chiar initiatorii legii, care au reusit sa atraga in cei peste doi ani care au trecut de la alegerile locale aproape 600 de primari de la partidele de opozitie. Practic, studiul arata ca, in fiecare zi care s-a scurs din 2004, un edil-sef a parasit formatiunea politica pe listele careia a fost ales, depunându-si adeziunea la alt partid. Potrivit legii, in prezent orice ales local care schimba oficial partidul pe listele caruia a fost ales isi pierde mandatul.
PD si-a dublat numarul de primari
In Dolj a fost reeditata in 2006 situatia de la nivel national, unde partidele au profitat de la aparitia Legii nr. 249/2006 pentru a atrage de partea lor cât mai multi primari. Din cei 111 gospodari-sef din judet, 26 au decis sa schimbe formatiunea politica sub culorile careia au fost alesi, majoritatea acestora alegând Partidul Democrat (18 primari). De altfel, democratii au marit cu peste 100% numarul primarilor care au ales acest partid, procent mentinut de democrati in toata tara. Alta formatiune care si-a marit numarul de edili este PNL, care din 2004 a bifat pe lista in judet alti trei primari. Din batalia pentru câstigarea edililor, marele perdant al celor doi ani poate fi considerat PSD, care a pierdut 13 primari, majoritatea acestora alegând drumul catre democrati. Urmatorii codasi sunt PRM si PNTCD, din aceste formatiuni plecând in ultimii doi ani câte trei primari. De remarcat este faptul ca o mare parte dintre primarii doljeni migratori au ales sa sara in barca altor partide in 2006, când a intrat in vigoare Legea antimigratie. In ianuarie 2005, migratia politica in Dolj era de 10%.
Independentii, o categorie aparte
Simtindu-se incoltiti de Legea antimigratie, o parte din primarii care nu au mai vrut sa faca parte din partidul ce le-a fost umbrela la alegeri au recurs la alta metoda pentru a nu intra sub incidenta legii in cazul in care se decid sa schimbe macazul. Când a fost vorba sa depuna declaratiile de apartenenta politica acestia au sustinut ca sunt independenti. Daca, potrivit studiului IPP, la nivel national numarul primarilor independenti a crescut cu 25% fata de 2004, si in Dolj exista primari care inca nu si-au definitivat apartenenta politica. Edilii-sef din Botosesti-Paia, Constantin Fugaru, si Podari, Constantin Gheorghita, au parasit rândurile pesedistilor si, desi au avut tentative de inscriere in alte partide, aflate la putere, cel putin in prezent situatia politica a acestora nu s-a schimbat.
De altfel, primarul din Botosesti-Paia face parte si din categoria alesilor care au schimbat optiunea de doua ori in timpul celor doi ani si jumatate scursi de la alegerile locale. Fugaru a câstigat alegerile pe listele taranistilor, a trecut ulterior la pesedisti si in cele din urma a ales sa ramâna independent. In aceeasi situatie se afla si primarul din Giubega, Gheorghe Guna, care, dupa ce a fost ales primar liberal, a sarit in barca pesedistilor si si-a depus apoi declaratie de apartenenta politica la PD.
