• De Sfinta Maria, s-a serbat ieri „Ziua romilor“ cu fripturi, zimbete cu sclipiri aurii, cu miini incarcate de ghiuluri • Sarbatoarea este prilej de dansuri, negocieri de fete si intreceri intre cele mai „stoc“ Mercedesuri
Ca in fiecare an, pe 8 septembrie, de Sfinta Maria, crema caldararilor, a argintarilor si a gaborilor din tara si-a dat intilnire la Costesti – Vilcea, pentru a omagia „Ziua romilor“. Citeva mii de romi din toate colturile tarii au venit sa petreaca alaturi de imparatul Iulian si regele Cioaba, cu lautari, vitei si purcei la protap, dar si sa-si etaleze bogatia. Fiecare clan, cu bulibasa in frunte, si-a intins mese bogate, si-a prezentat masinile de lux, lanturile si salbele de aur, ca sa vada tot romul, de la cel mai sarac la cel mai bogat, cit de mult le-au fost lor de folos rugaciunile adresate Sfintului Grigorie Decapolitul in anul ce a trecut de la ultima lor intilnire. Multi oaspeti au venit cu o seara inainte, si-au stabilit locurile dupa statutul social al fiecaruia, cei mai bogati – laietii- intr-o parte, iar cei mai saraci in alta.
Pelerinaj la Manastirea Bistrita
Cheful nu putea incepe inainte ca romii sositi la Costesti sa nu mearga in pelerinaj la Manastirea Bistrita, acolo unde se afla osemintele Sfintului Grigorie Decapolitul, „ocrotitorul tiganilor“.
„Am fost la biserica si ne-am rugat la Iisus, ca asa este traditia noastra din bunici, sa mergem sa ne rugam. Am lasat galbeni, unul mic si unul mare, acolo la Sfintul Grigore, pentru biserica. Sfintul Grigorie este cel care ne da tot ce vrea el, mai bune, mai rele, dupa inima fiecaruia“, a spus o femeie din clanul „printului tuturor romilor“, Leo din Stehaia. La masa lui, era tot neamul adunat, printre ei si senatorul de Mehedinti, Mihai Gheorghe, nepotul imparatului Iulian, asa cum se recomanda, care ne pofteste alaturi de ei la ospat. Masa este plina de bucate si bauturi dintre cele mai alese. Citiva metri mai departe, in apropierea cortului destinat regelui Cioaba, alt bulibasa din Teleorman. Ne zimbeste larg ca sa ne arate dantura de aur veritabil, apoi ne invita sa-i fotografiem masina, ultimul racnet, adusa „de afara“, si cravata din aur masiv care-i atirna la git. In apropiere alti romi, dar mai putin instariti. Masinile cu care au venit, niste Dacii amarite, le tradeaza statutul, dar si mesele lor sint pline de mincaruri.
Zestre second hand
Romii mai saraci s-au ingramadit intr-o zona retrasa. Chiar daca este sarbatoare, trebuie sa si munceasca. Pe o suprafata de citeva zeci de metri patrati si-au scos la mezat hainele second hand si asteapta clientii. Privesc cu jind spre deal, la mesele imbelsugate ale „laietilor“, dar nu indraznesc sa mearga acolo pentru ca nu i-a invitat nimeni. Nici afacerile nu le merg prea bine. De citiva ani, românii, clientii lor fideli, au saracit si nu mai cumpara vechituri: „Nu prea se vinde. De la an la an românii saracesc si nu mai cumpara haine. Dar e prea de dimineata acum, poate or veni mai tirziu. Romii de acolo de pe deal nu cumpara haine de la noi. Au bani si isi cumpara din alta parte“, a spus o femeie care a venit de la Tirgu Jiu cu pantofi, sandale si pantofi de sport uzati. Alti comercianti de vechituri sint mai norocosi. Au adus perne si lenjerii de pat, iar aceste produse sint cautate si de familiile de romi care au fete de maritat. „Merge vinzarea. Nu numai românii sint cei care vin si cumpara. Avem si romi care vin si cumpara zestre pentru fete. Ce daca sint second hand? Sint bune si astea“, a spus un rom din Tirgu Jiu.
OJPC Vilcea, cu ochii pe comerciantii din tirg
Printre mormanele de haine vechi apar si inspectorii Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorului. Nici un „comerciant“ de vechituri nu are autorizatie sau acte pentru a dovedi provenienta marfii. Patronii tiribombei adusa in tirg nu au scapat ieftin. Pentru ca nu avea afisate avertismentele pentru utilizatori si nici numerele de telefon pentru cazurile de urgenta, firma a fost amendata cu sapte milioane de lei. Ceilalti comercianti, majoritatea români, sint cu ochii in patru. Desi e sarbatoare, vechile obiceiuri ale „puradeilor“ nu au fost uitate si „li se mai lipesc“ de miini diverse obiecte expuse pe tarabe.
Concert cu Guta si Adi de la Vilcea
Se apropie ora 14.00, iar capetele incoronate ar trebui sa-si faca aparitia. Lucratorii angajati sa amenajeze scena pentru concert fac ultimele retusuri. Ar trebui sa soseasca si manelistii tocmiti de deputatul Nicolae Paun sa le cinte petrecaretilor. Capul de afis al spectacolului este Nicolae Guta, dar nici Adi de la Vilcea sau Axinte de la „Vacanta mare“ nu sint necunoscuti romilor. Cintecele manelistului vilcean rasuna in boxele masinilor de lux care se perinda pe acolo.
200.000 de lei, taxa de intrare in tirg pentru fiecare masina
Desi la ultima intilnire a fost liniste, autoritatile locale, care nu au uitat scandalurile de la petrecerile romilor de acum citiva ani, au solicitat forte de ordine suplimentare. Comandamentul Judetean de Jandarmi Vilcea a detasat in zona aproximativ 100 de jandarmi. Acestia au fost sprijiniti de 30 de luptatori din cadrul Gruparii Mobile de Jandarmi Craiova, precum si de importante efective ale Inspectoratului Judetean de Politie. In zona tirgului nu a fost permis decit accesul masinilor romilor si ale comerciantilor. Pentru fiecare masina a romilor, primaria din localitate a incasat o taxa de 200.000 de lei.
Intilnirea anuala de la Costesti a intrat in traditia romilor de citeva zeci de ani. Se spune ca totul a inceput in urma cu aproximativ 30 de ani, cind la Manastirea Bistrita a fost adus un bulibasa din Gorj, batrin si bolnav, care voia sa moara. Dupa ce batrinul s-a rugat la moastele Sfintului Grigorie Decapolitul, imediat cum a iesit pe poarta manastirii si-a dat duhul. Vestea ca Sfintul Grigorie a venit in ajutorul bulibasei si i-a curmat suferinta s-a raspindit repede in comunitatile de romi din tara, care de atunci vin in fiecare an la Manastirea Bistrita, pentru a se ruga pentru prosperitate si bunastare. In decursul anilor, sarbatoarea romilor a capatat si alte conotatii. Intilnirile de acum sint un bun prilej pentru ca sefii clanurilor sa aranjeze casatoriile dintre tineri, sa discute probleme politice sau sa puna bazele vreunei afaceri.
