http:http://www.youtube.com/watch?v=9Q1y024QMmU
Doi soţi din Craiova au ieşit victorioşi din „războiul“ dus în instanţă cu Volksbank. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie le-a dat câştig de cauză şi a anulat comisionul de risc din contractul de credit, obligând banca să le dea banii înapoi. După eliminarea comisionului de risc, rata lunară a oamenilor a scăzut de la 636 de franci elveţieni (cât era iniţial, la semnarea contractului), la 367 de franci, deci aproape la jumătate.
Au câştigat după ani de procese, dar costurile vieţii lor sunt uriaşe… Vă prezentăm, în exclusivitate, prin ce au trecut cei doi craioveni, din cauza unui credit ipotecar, a clauzelor abuzive şi a unui funcţionar bancar uituc.
Lidia şi Florin sunt doi tineri modeşti din Craiova, care acum au 42, respectiv 44 de ani. În decembrie 2007, ei au contractat un credit ipotecar de la Volksbank, în valoare de 79.073 de franci elveţieni, fiind îndrumaţi către această valută chiar de funcţionarii băncii. Cu creditul contractat şi-au cumpărat un apartament cu două camere în care locuiesc împreună cu copilul lor. Iniţial, rata lor lunară era 636 de franci şi în scădere de la o lună la alta, ei semnând actele pentru o dobândă fixă pe toată perioada creditului. Francul a început să crească în raport cu leul, astfel că rata bancară a tinerilor urca vertiginos, chiar şi de la o lună la alta. Făcând multe sacrificii, ei îşi achitau la timp ratele către bancă. Totul s-a schimbat însă în 2009, când Florin s-a îmbolnăvit şi a stat o lună în spital, plus şase luni în concediu medical şi nu a mai putut să îşi practice meseria de şofer de tir. „Ne-am bucurat tare mult când am luat creditul, numai că, în 2009, soţul s-a îmbolnăvit. A făcut pericardită. A trebuit să stea şase luni în concediu medical şi nu am mai putut plăti rata. Am mers la bancă să facem restructurare la credit. Ne-au dat trei variante, dar totul verbal şi nimic în scris, pentru ca, până la urmă să ne impună să semnăm un act adiţional la contract, prin care timp de şase luni noi nu am plătit rata, ci doar o sumă de 100 de lei într-un cont colateral, după care timp de 18 luni a trebuit să achităm doar comisionul de risc şi dobânda şi ni s-a mărit durata creditului de la 25 la 30 de ani“, a povestit Lidia, pentru GdS.
Chinurile creditului ipotecar i-au urmărit pe cei doi soţi. Timpul trecea, rata urca, pentru că ei se împrumutaseră în cea mai volatilă valută: francul elveţian, ale cărui cotaţii au urcat de la 1,8 lei pe franc în 2007, la 3,66 lei pe franc în zilele noastre. „Am fost nevoiţi să ne împrumutăm de bani pentru a putea să ne plătim rata la bancă în continuare, pentru că la început, francul elveţian a fost 1,8 lei pentru un franc, iar acum este de 3,66 lei. La început rata era de 12, 11, 10 milioane (lei vechi – n.r.)“.
Femeia a spus că nu li s-a dat nici un grafic nou de rambursare, nu li s-a spus cât ar fi noua rată de plată, dar banca a avut grijă să le pună gaj pe venituri şi să îi oblige pe craioveni să ruleze toate veniturile prin conturile băncii.
Se întâmplă în România: un funcţionar a „uitat“ să introducă actul adiţional în sistem
Deşi aveau un act adiţional la contract semnat şi parafat de bancă, prin care li se permitea ca timp de şase luni să nu plătească rata, iar timp de 18 luni să achite doar o parte din comisioanele percepute de instituţia de credit, ghinionul i-a lovit din nou pe cei doi soţi. De data aceasta, neplăcerile nu au fost cauzate de boală, ci de către un angajat al băncii care nu a introdus în sistemul băncii actul adiţional semnat de părţi şi perfect valabil din punct de vedere legal.
Introduşi fără să ştie la Biroul de Credit, deşi ei plăteau rata aşa cum ceruse banca
Necazurile celor doi s-au ţinut lanţ. Banca i-a introdus la Biroul de credit în 2010, ca fiind rău-platnici, în timp ce oamenii nu aveau habar că figurează ca restanţieri. Ei povestesc că au aflat întâmplător că figurează ca restanţieri şi că actul lor adiţional nu figura în evidenţele Volksbank.
Printr-un alt act adiţional la contractul de credit, act ce nu a fost niciodată semnat de clienţi, banca a transformat dobânda fixă în dobândă variabilă, deşi nu era posibil un astfel de demers din punct de vedere legal. Familia nu a acceptat acest nou act adiţional, conceput de bancă invocând OUG nr. 50/2010. Banca a considerat asumare tacită şi aşa s-a ajuns la instanţă. „Am mers în instanţă atacând clauzele abuzive din contract şi solicitând restituirea comisionului de risc“, a spus Lidia.
Avocatul Carmen Popa, care i-a apărat pe doljeni în procesele cu banca, a explicat cum s-a ajuns la situaţia ca Lidia şi Florin să câştige în instanţe, de la Tribunal şi până la Curtea de Apel, respectiv la Înalta Curte: „După aproximativ cinci luni, Tribunalul Dolj a admis în parte acțiunea reclamanților, a anulat clauzele considerate abuzive și actul adiţional și totodată a disjuns capătul de cerere care viza restituirea prestațiilor efectuate în temeiul clauzelor abuzive, respectiv comisionul de risc și cel de administrare. SC Volksbank România SA a formulat apel în prezenta cauză, soluționat de Curtea de Apel Craiova în septembrie 2012, prin respingerea acestuia ca nefondat. Decizia nr. 124 a instanței de apel este poate una dintre cele mai bine motivate hotărâri la nivel național“. Avocatul Carmen Popa a precizat că aceşti craioveni au câştigat „pe linie“ de la prima instanţă şi până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, susţinând că este primul caz din Dolj în care clienţii câştigă în faţa băncii.
Comisionul de risc a şi fost virat deja în contul clienţilor
Instanţele au obligat, rând pe rând, banca să le restituie Lidiei şi lui Florin tot comisionul de risc achitat de împrumutaţi, perceput din 2007 şi până în noiembrie 2011. Suma totală s-a ridicat la circa 8.500 de franci elveţieni. Potrivit extrasului de cont prezentat de cei doi soţi, banii câştigaţi de oameni în instanţă au fost deja viraţi anul acesta în contul lor de către bancă. „Comisionul de risc ne-a fost restituit de bancă înainte ca dosarul nostru să ajungă la Înalta Curte. De atunci, rata noastră a scăzut la jumătate. Noi acum plătim 367 de franci pe lună“, a precizat Lidia. Cu alte cuvinte, după decizia instanţei şi eliminarea clauzei abuzive din contractul de credit (adică acel comision de risc), familia care înainte ajunsese la 2.500-2.700 de lei pe lună drept rată către bancă, a ajuns în prezent să achite către bancă 1.500 de lei pe lună. Dar cu ce preţ?
Soţii riscau să fie executaţi silit
Cum o problemă nu vine niciodată singură, pe parcursul perioadei când rata urca vertiginos către 2.500-2.700 de lei pe lună, familia, disperată să facă rost de bani pentru plata către bancă, nu şi-a mai achitat întreţinerea. După toate cele întâmplate, cei doi soţi sunt conştienţi că nu au decât o soluţie: să îşi plătească ratele la timp în continuare, la fel cum au făcut-o pe parcursul întregului credit. „Am acumulat datorii mari la întreţinere, s-au acumulat penalităţi. Am ajuns să avem executare silită, să ne pună poprire pe venituri, dar acestea sunt gajate în favoarea băncii. Noi încercăm în continuare să ne plătim ratele, pentru că, dacă nu plătim rata la apartament, noi rămânem pe drumuri. Banca, dacă ne vinde apartamentul, nu ni se acoperă întregul credit şi rămânem în continuare datori“, a povestit oftând femeia.
Banca recunoaşte: comisionul de administrare era 35% din rată
GdS a întrebat la Volksbank câte litigii privind clauzele abuzive din contracte au fost câştigate de clienţi definitiv şi irevocabil, respectiv câte s-au câştigat de către bancă. Reprezentanţii băncii ne-au anunţat că preţul total al creditului, chiar şi cu comisionul respectiv inclus „era şi continuă să fie printre cele mai scăzute de pe piaţă“. „În ceea ce priveşte problema litigiilor între consumatori şi bănci, asistăm la o practică foarte variată a instanţelor de toate nivelurile. Mai concret, aceeaşi clauză contractuală este legală şi perfect valabilă pentru anumite instanţe, în timp ce altele o consideră ca fiind abuzivă. Din punctul de vedere al Băncii, susţinut de hotărârile judecătoreşti emise în favoarea acesteia, comisionul de risc – principala problemă a clienţilor – este parte din preţul contractului cunoscut şi agreat de clienţi atunci când au decis să acceseze un credit de la Banca noastră. Comisionul de risc a existat încă de la momentul semnării convenţiei de credit, valoarea lunară a acestuia a fost încă de atunci menţionată în graficul de rambursare şi a rămas neschimbată până în prezent. Preţul total al creditului, incluzând comisionul mai sus menţionat, era şi continuă să fie printre cele mai scăzute de pe piaţă“, au explicat reprezentanţii băncii.
Întrebaţi cum este posibil ca rata craiovenilor să scadă de la 636 de franci cât fusese iniţial (la încheierea contractului) la 367 de franci după eliminarea comisionului de risc, reprezentanţii băncii au recunoscut, practic, faptul că acel comision de risc reprezenta 35% din rata lunară, şi au precizat: „În ceea ce îi priveşte pe clienţii menţionaţi de dumneavoastră, este eronată informaţia privind scăderea la jumătate a ratei lunare ca urmare a eliminării comisionului de risc, ponderea acestuia în totalul ratei fiind de 35% şi nu de 54,% după cum este menţionat de dumneavoastră“.
Banca nu a precizat ce s-a întâmplat cu funcţionarul care a uitat să înregisreze în sistem actul adiţional prin care craiovenilor li se premitea să plătească doar un pachet de costuri minime pe o perioadă de 18 luni.
Sfaturi pentru cei care acuză clauze abuzive în contractele cu băncile
Lidia – o femeie necăjită şi simplă din Craiova – care luptă, alături de soţul ei, de ani buni cu banca prin instanţe îi sfătuieşte pe toţi aceia care acuză clauze abuzive în contractele de credit încheiate cu băncile următoarele: „Să se adreseze instanţei de judecată, pentru că vor avea câştig de cauză, să se informeze, să nu semneze fără să citească de două ori, să solicite actele acasă să le studieze, ceea ce nouă nu ni s-a permis. Noi am avut voie doar să le citim acolo. Acum se permite să iei actele acasă, să le citeşti!“.
