Autorităţile judeţene au înregistraţi în baza de date 1.004 copii cu vârste cuprinse între unu şi 17 ani, ai căror părinţi au plecat la muncă în străinătate.
Din ce în ce mai mulţi părinţi aleg să plece la muncă în străinătate pentru a face rost de banii necesari traiului zilnic. Lipsa unui loc de muncă în localităţile de domiciliu şi în altele apropiate îi determină pe aceşti oameni să ia drumul străinătăţii. Odată plecaţi, copiii lor rămân în grija rudelor apropiate. În baza de date a autorităţilor judeţene sunt înregistraţi minorii care au unul sau ambii părinţi plecaţi din România. Este foarte posibil ca aceştia să fie mai mulţi pentru că autorităţile monitorizează doar cazurile în care părinţii au plecat cu forme legale. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj, în baza de date sunt înregistrate doar cazurile copiilor care sunt monitorizaţi de primării, ai căror părinţi au anunţat autorităţile locale că pleacă la muncă şi că lasă copiii acasă, în grija unor rude. „Ultima raportare o avem din luna octombrie a anului 2009 şi avem 1.004 copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Distribuţia acestora, pe grupe de vârste, este următoarea: între zero şi un an există 13 copii, între un an şi doi ani avem 27 de minori, în grupa de vârstă trei – şase ani avem 159 de minori. De asemenea, mai avem un număr destul de mare de copii aflaţi în grupa de vârstă şapte-nouă ani – 178, cei mai mulţi, 334, se încadrează în grupa de vârstă 10 – 13 ani, iar 293 dintre copiii ai căror părinţi sunt la muncă în afara graniţelor ţării au vârste cuprinse între 14 şi 17 ani“, a declarat Cristina Covei, din cadrul DGASPC Gorj.
Majoritatea copiilor au rămas în grija unuia dintre părinţi
Persoana cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale va transmite DGASPC de la nivelul judeţului situaţia centralizată pe plan local a cazurilor de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritorială, unde se află copilul, au obligaţia reevaluării situaţiei acestora la trei luni. Acestea sunt prevederile legale conform unui ordin emis de conducerea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului, privind activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate. „Dintre copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate: 319 copii sunt cu ambii părinţi plecaţi, 553 cu unul singur, iar 132 cu părinte unic susţinător al familiei monoparentale plecat. Cei mai mulţi dintre aceşti copii au rămas în grija unuia dintre părinţi, iar celălalt trimite bani din străinătate ca să se poată întreţine cei rămaşi acasă“, a declarat Cristina Covei.
Măsuri de protecţie
Acestor copii le este foarte greu. Sunt trişti, le e dor de cei cărora le-au dat viaţă, iar banii şi cadourile trimise nu compensează aceste lipsuri. Potrivit reprezentanţilor DGASPC Gorj, pentru 123 de copii a fost necesară instituirea unei măsuri de protecţie, astfel: pentru 11 copii s-a instituit ca măsură de protecţie plasamentul la asistenţi maternali profesionişti, 12 copii sunt în centre de plasament publice sau private, 90 de copii sunt cu măsură de plasament de tip familial la rude până la gradul IV şi zece copii sunt cu măsură de protecţie la alte persoane/familii. Localitatea cu cel mai mare număr de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate este Ţânţăreni, iar localitatea cu cei mai puţini astfel de copii este municipiul Târgu Jiu. Din fericire, la DGASPC Gorj nu au fost înregistrate sesizări privind abuzuri asupra copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Copiii vulnerabili
Copiii cu părinţii plecaţi în străinătate reprezintă un grup vulnerabil aflat în situaţie de risc, principalele efecte negative ale migraţiei părinţilor fiind scăderea interesului pentru şcoală sau întârzieri în dezvoltarea psihică, arată o cercetare a Fundaţiei Soros, potrivit agenţiei de presă NewsIn. Psihologul Eva Horga a declarat că efectele plecării unuia sau a ambilor părinţi se manifestă în funcţie de personalitatea copilului: „Pot apărea efecte diverse şi diferenţiate de la caz la caz. Totul depinde de personalitatea copilului, de persoana în grija căreia rămâne. Dorul de părintele plecat poate avea drept consecinţă un sentiment de însingurare a copilului pentru o anumită perioadă de timp. Lipsa interesului pentru şcoală şi pentru preocupările extraşcolare poate fi o consecinţă directă a absenţei părinţilor. Copilul este privat de dragostea părinţilor, de afecţiunea lor şi clar acest fapt are un efect negativ. Cei care au ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi lipsesc o foarte mare perioadă de timp sunt supuşi riscului cel mai mare“.
