Finanţează organizaţii teroriste, îşi ucid soţii, fac concesii în schimbul unor maşini de teren…, deseori calcă pe urmele taţilor lor mult mai celebri. Ele sunt fiicele de dictatori, care deseori îşi depăşesc taţii în cruzime.
Richard Bruce Cheney este, probabil, cel mai cunoscut dintre toţi preşedinţii americani „rataţi“. La mijlocul anilor ‘90, el părea candidatul ideal care să îl scoată pe Bill Clinton din joc, fiind unul dintre cei mai fanatici adepţi ai principiilor conservatoare. Însă, Richard Bruce, Dick, cum îi spuneau prietenii, nici măcar nu şi-a încercat norocul. Partidul i-a oferit şansa lui Bob Dole, iar acesta a eşuat. Şi totul din cauza unei femei. Însă, lucrurile nu stau deloc cum v-aţi putea aştepta. Acea femeie se numeşte Mary Cheney şi este fiica lui Dick. De ani de zile, ea face pereche cu Heather Poe, nefăcând niciodată un secret din orientarea sa sexuală. Iar asta nu putea fi un motiv de mândrie pentru conservatorul său tată, care în acea perioadă ajunsese chiar să nege că fiica sa preferă femeile. Odată ajuns la Casa Albă, în funcţia de vicepreşedinte, Dick şi-a angajat şi fiica pe post de strateg al campaniei sale. Datorită ei, astăzi există în Statele Unite mulţi homosexuali republicani. Deci, totul e bine când se termină cu bine. Însă, lucrurile nu stau mereu aşa. În politică, se acordă o atenţie specială amantelor şi prietenelor, însă uneori sunt fiicele care constituie „călcâiul lui Ahile“. Spre deosebire de Mary, multe dintre odraslele preşedinţilor îşi propun să-şi depăşească taţii, ameţite de fascinaţia puterii şi a gloriei.
Mirajul puterii
Un exemplu elocvent este Aung San Suu Kyi, lidera Ligii Naţionale pentru Democraţie din Myanmar (fosta Birmanie) şi laureată a Premiului Nobel pentru Pace, care se află în arest la domiciliu de când a câştigat alegerile din 1990. Destinul său a fost marcat definitiv de Sandra Win, fiica preferată a fostului dictator Ne Win. Fiind extrem de iubită de tatăl său, la doar 37 de ani, Sandrei i-au fost acordate puteri nelimitate, astfel că, visând ca într-o zi să devină ea preşedintele ţări, a ordonat represalii brutale. Se spune că ea ar fi fost cea care a sugerat arestarea lui San Suu Kyi, cu care se simţea în competiţie. Mult prea ambiţioasă, extrem de vanitoasă, a sfârşit în cele din urmă să atragă duşmănia juntei militare, ajungând şi ea în arest la domiciliu. De aproximativ un an a „intrat din nou în circulaţie“, cumpărându-şi libertatea graţie averilor adunate pe vremea când se afla la putere.
Bani şi ambiţie
De bani nu duce lipsă nici Gulnora Karimova, fata preşedintelui din Uzbekistan şi reprezentanta ţării sale la Naţiunile Unite, care pare să fi moştenit de la tatăl său comportamentul brutal. În timp ce în Statele Unite este considerată o fugară, în ţara sa de baştină Karimova este considerată următoarea lideră. De altfel, nu se poate spune că relaţiile diplomatice dintre Taşkent şi Washington ar fi roz. În 2001, Gulnora, căsătorită cu un magnat uzbeko-afgan a fugit cu copiii soţului său din Statele Unite, unde locuia în acea perioadă. Fapta sa este considerată infracţiune, însă Gulnorei nu pare să îi pese. Fabrica de băuturi din Uzbekistan a fostului său soţ a fost închisă după câteva săptămâni, iar familia acestuia a fost deportată în Afganistan fără nici un regret. „Gurile rele“ spun că Gulnora s-a folosit de relaţiile şi de influenţa tatălui pentru a deveni cineva şi nu se dă în lături de la nimic pentru a-şi distruge rivalii de afaceri. Până la 37 de ani, fata preşedintelui uzbek şi-a încercat norocul în foarte multe domenii, inclusiv în muzică şi modă. În 2006, a lansat un videoclip sub numele de GooGooSha, după numele de alint primit de la tatăl său, iar recent a creat o colecţie de bijuterii.
Greşelile părinţilor
Uneori însă, greşelile taţilor cad pe umerii odraslelor. Este cazul lui Raghad Hussein, fata cea mare a fostului preşedinte irakian Saddam Hussein. Raghad, de 41 de ani, a avut o relaţie extrem de agitată cu tatăl său. În anii ‘90, a fugit împreună cu soţul său în Iordania, din cauza certurilor repetate cu Saddam. Doi ani mai târziu, a regretat gestul făcut şi a cerut permisiunea să se întoarcă acasă. Tatăl său i-a dat permisiunea, însă numai în schimbul decapitării ginerelui său. Raghad a acceptat fără să stea pe gânduri, iar familia Hussein s-a reîntregit ca în vremurile bune. Fiica preşedintelui a fugit din nou din ţară, după invazia Statelor Unite. În 2007, a fost trecută pe lista roşie a Interpolului, însă guvernul iordanian, ţara unde se refugiase, a refuzat să o extrădeze. Într-o scrisoare adresată guvernului american, Raghad a cerut să-i fie returnate bunurile aparţinând tatălui său şi care acum au intrat în patrimoniul irakian. De atunci, a dispărut. Interpolul se află pe urmele sale, existând suspiciuni cum că ea ar finanţa atacurile teroriste din Irak, animată fiind de dorinţa de a reda suniţilor vechea lor strălucire.
