Disputele dintre partidele de la guvernare, tergiversările deliberate sau termene prea ambiţioase fixate pentru adoptarea unor legi au făcut ca mai multe proiecte să rămână nevotate de plenul Camerei sau Senatului, în diverse stadii de legiferare.
Prima sesiune parlamentară a acestei legislaturi nu s-a făcut remarcată prin operativitatea cu care forul legislativ a adoptat legile, unele dintre restanţe fiind moştenite de pe vremea legislaturii anterioare, dar au rămas nesoluţionate. Unele, precum Legea berii sau transferul ONRC în subordinea Camerei de Comerţ, au apărut periodic pe agenda plenului, fără ca acesta să adopte sau să respingă aceste legi. În absenţa unui acord politic între partidele de guvernământ, PSD şi PD-L, procedeul preferat de tergiversare a fost retrimiterea la comisii pentru un raport suplimentar, mai mult un pretext până când partidele de la putere vor conveni asupra unui punct de vedere comun.
Legea berii, restanţă din legislatura trecută
Unul dintre cazurile cele mai elocvente de tergiversare a procesului de legiferare a fost controversata Lege a berii, prin care micii producători de bere primeau anumite scutiri de taxe şi impozite, precum şi anularea datoriilor acumulate la bugetul de stat începând din 2003.
Legea, iniţiată de un grup de deputaţi ai PD, a fost adoptată de Camera Deputaţilor în noiembrie 2006, dar preşedintele Băsescu a solicitat reexaminarea, afirmând că această lege este un exemplu privind legile făcute special pentru infractori. În iunie 2007 a fost respinsă cererea de reexaminare de către deputaţi cu 124 de voturi contra, 51 de voturi pentru şi 28 de abţineri, însă procedura nu a fost dusă până la capăt, fiind reintrodusă pe ordinea de zi. În 2008, legea a fost reintrodusă pe ordinea de zi în urma unei solicitări a deputatului PSD Aurel Vlădoiu, care susţinea că votul de respingere nu a respectat procedura parlamentară. Legea a mai fost dezbătută în plenul Camerei în aprilie şi în iunie 2008, prilej pentru partidele parlamentare de a se acuza reciproc de interese în promovarea acestei legi. Dar legea a rămas nevotată.
Legea a fost reluată în dezbatere în această legislatură, iar producătorii de bere reuniţi în Patronatul Societăţilor Independente Producătoare de Bere şi în Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară au solicitat Biroului Permanent dezbaterea în regim de urgenţă. Pe 6 mai, biroul a trimis solicitarea comisiilor care trebuia să elaboreze raportul pe lege. Peste şase zile, legea ajunge în plen doar pentru a fi retrimisă la comisii, nu fără obişnuitele acuze reciproce referitoare la interese ascunse în promovarea legii.
Pentru Codurile adoptate, procedurile rămân nereglementate
În contrast, Codurile din Justiţie sunt un exemplu de exces de zel, Parlamentul propunându-şi termene nerealist de scurte care a trebuit ulterior să fie amânate. „Epopeea“ Codurilor a început cu retragerea din parlament, la începutul lui ianuarie, a proiectelor trimise de guvern pentru ca noua coaliţie de guvernământ să şi le asume politic. Tot atunci, preşedintele Băsescu susţinea că soluţia cea mai bună este asumarea răspunderii guvernului astfel încât Codurile să fie aplicabile în anul 2010. Şeful statului susţinea pe 14 ianuarie că a lăsa în dezbaterea parlamentului cele câteva mii de amendamente depuse pe proiectele Codurilor ar întârzia câţiva ani legiferarea lor. Atât preşedintele, cât şi ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, au subliniat în repetate rânduri necesitatea ca noile Coduri să fie adoptate până în iunie, înainte de finalizarea raportului de monitorizare pe Justiţie al Comisiei Europene.
Pe 17 februarie, toţi factorii responsabili în domeniul Justiţiei se întâlnesc la Cotroceni, unde convin ca adoptarea Codurilor să fie finalizată până în mai. În consecinţă, plenul parlamentului a decis, la 9 martie, înfiinţarea şi componenţa Comisiei speciale comune pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă, stabilind ca data pentru raport să fie 30 aprilie.
Interdicţia cumulului pensie-salariu nu trece nici de prima Cameră sesizată
Alt act normativ pe care guvernul l-a dorit adoptat rapid a fost Legea privind interzicerea cumulului salariului cu pensia în sectorul public, însă şi această lege a rămas pe agenda sesiunii următoare. Imediat după instalarea guvernului Boc, a fost adoptată o Ordonanţă de Urgenţă, atacată însă la Curtea Constituţională de către Avocatul Poporului. CCR a declarat ordonanţa neconstituţională, motivând că Ordonanţele de Urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Din acest considerent, guvernul a transmis parlamentului un proiect de lege care relua prevederile din ordonanţă. În varianta guvernului, persoanele ale căror pensii depăşesc valoarea salariului mediu brut pe economie şi care primesc în acelaşi timp salariu de la stat trebuie să opteze pentru una dintre cele două forme de remunerare în 15 zile de la adoptarea proiectului de lege în parlament. Cei care sunt în situaţia interzisă de lege trebuie să opteze, în cele 15 zile, între suspendarea plăţii sumei pensiei nete care depăşeşte nivelul salariului mediu brut sau menţinerea pensiei, dar încetarea raportului de muncă.
Eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor: acuze reciproce între putere şi opoziţie
Modificarea statutului deputaţilor şi senatorilor, în sensul eliminării pensiilor speciale pentru parlamentari, a fost una dintre temele de campanie ale PD-L, partid care, după preluarea puterii, a anunţat că aceasta este o prioritate în sesiunea parlamentară care a început în 2009.
Democrat-liberalii formalizează această intenţie pe 23 februarie prin depunerea la Biroul Permanent a unei propuneri legislative pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor. În expunerea de motive a proiectului PD-L, se spune că scoaterea pensiilor parlamentarilor din regimul obişnuit al pensiilor din sistemul public este discriminatorie faţă de restul cetăţenilor şi contravine prevederilor constituţionale.
Proiectul a fost trimis nou-înfiinţatei Comisii pentru Statutul deputaţilor şi senatorilor, locul în care practic proiectul a fost blocat întreaga sesiune, în condiţiile în care 571 de foşti parlamentari beneficiază de pensii speciale. Lipsa de cvorum, necesitatea adoptării preliminare a unui regulament de organizare şi funcţionare a comisiei, campania electorală pentru europarlamentare, probleme de procedură au fost invocate rând pe rând pentru a justifica faptul că această comisie practic nu a avansat nici un pas. Într-o primă fază, a fost invocată lipsa de cvorum pentru desfăşurarea şedinţelor din cauza faptului că unii membri ai Comisiei de statut activau şi în cadrul Comisiei pentru analiza proiectelor de Coduri.
