PD-L conduce în opţiunile de vot ale românilor pentru Parlamentul României, cu 36 de procente, urmat de PSD, PNL şi UDMR, potrivit unui sondaj CURS făcut public astăzi.
În prima analiză sociologică care îi include pe democrat-liberali după fuziunea din decembrie, PD-L se clasează pe primul loc între formaţiunile politice din România în cursa pentru Parlamentul României, obţinând 36% din preferinţe. A doua formaţiune pentru care au optat respondenţii este PSD, cu 25%, iar cea de-a treia este PNL, cu 14%. Peste pragul electoral de accedere în Parlament se mai află UDMR – cu 6 procente, în timp ce PRM şi PNG se poziţionează la limită – la 5%. Sub prag sunt menţionate de autorii sondajului: PC (3%), PIN şi PNŢCD (cu câte 2%). 41% din cei chestionaţi sunt nehotărâţi, nu ar vota sau nu răspund.
În ceea ce îi priveşte pe actualii conducători, răspunzând la o întrebare care solicită note de la 1 la 10 pentru activitate, românii îi acordă lui Traian Băsescu notă de trecere – 6,43, în timp ce primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu îi acordă 5,51, iar opoziţiei – 5,38.
Întrebaţi în ce măsură îi reprezintă ca cetăţeni ai României o serie de instituţii, 19% dintre respondenţi spun că Preşedinţia îi reprezintă în foarte mare sau mare măsură, iar 69% – în mică sau foarte mică măsură, în timp ce 12% nu ştiu, nu răspund. În acelaşi timp, Parlamentul îi reprezintă în foarte mare măsură sau mare măsură pe doar 9% din chestionaţi, în foarte mică sau mică măsură pe 80% dintre chestionaţi, iar 11% nu ştiu, nu răspund. Parlamentarii din propria circumscripţie electorală îi reprezintă în foarte mare sau mare măsură pe 8% dintre respondenţi, în mică sau foarte mică măsură pe 80%, iar 12% nu răspund.
Pe de altă parte, românii consideră că politicienii vorbesc prea mult despre afaceri personale şi legi pentru interesul lor- 26%, pe al doilea loc poziţionându-se lucruri neimportante, minciuni, promisiuni false- cu 12%. De asemenea, oamenii politici vorbesc prea mult şi despre lupta pentru putere şi conflictele politice- consideră 11% dintre respondenţi, în timp ce 3% susţin că vorbesc prea mult despre corupţie. Pe aceeaşi poziţie, cu 2% fiecare, se află probleme legate de UE, ce ar trebui să facă în viitor şi alegeri, campanii electorale. Alţi 4% dintre români au menţionat alte probleme, iar 38% au refuzat să răspundă sau au spus nu ştiu.
La acelaşi capitol, românii consideră că politicienii vorbesc prea puţin despre nivelul de trai scăzut- 36%, în timp ce 7% dintre respondenţi menţionează adevărata realitate din ţară. Pe locul al treilea, 5% dintre chestionaţi menţionează situaţia bătrânilor, a pensionarilor, iar pe următorul loc, 3% dintre români spun că se vorbeşte prea puţin în mediile politice despre situaţia agriculturii şi a ţăranilor. Pe aceeaşi treaptă se află în viziunea respondenţilor, 2 % pentru fiecare problemă considerând că se vorbeşte puţin despre reforma economică; educaţia, învăţământ, cultură; promisiunile făcute şi neonorate; căile de ieşire din criză/situaţia actuală; situaţia tinerilor şi viitorul lor şi corupţia din rândul politicienilor. Alţi 3% au menţionat alte probleme, iar 33% nu au ştiut sau au refuzat să răspundă.
Volumul eşantionului utilizat de CURS este de 1.159 de respondenţi adulţi, reprezentantiv la nivel naţional. Perioada de realizare a chestionarelor a fost 18-30 de decembrie 2007, marja de eroare fiind +/- 2,88%, la un nivel de încredere de 95%.
