Aproape 350 de persoane au murit în urma cutremurului puternic care a devastat săptămâna aceasta o parte a provinciei pakistaneze Balucistan (sud-vest), potrivit unui nou bilanţ provizoriu anunţat joi de autorităţi, conform Mediafax. Cutremurul cu o magnitudine de 7,7 s-a produs marţi în districtul izolat Awaran, situat în provincia cea mai săracă a Pakistanului.

Pakistanul a declarat stare de urgenţă în zonele din Balucistan devastate de cutremur, cel mai mortal în ţară de la cel din 2005 din Kashmir (nord-est) care s-a soldat cu cel puţin 73.000 de morţi şi a afectat milioane de persoane.
Armata pakistaneză a mobilizat militari şi aproximativ o sută de medici şi infirmieri în Balucistan, unde salvatorii sunt în căutarea supravieţuirilor.
Numeroase sate cu case din chirpici au fost complet distruse de cutremur. Autorităţile încercau joi să ajungă în mici localităţi izolate situate în această regiune cu infrastructură rudimentară.

Cutremurul a fost resimţit până în India şi în Iran, două ţări vecine Pakistanului, şi a creat o „insulă” de noroi amestecat cu pietre în largul Gwadar, port pakistanez la Marea Arabiei, situat la aproximativ 400 de kilometri sud de epicentru.
Locuitorii din Gwadar au numit „Zalzala Koh” – Muntele Cutremurului – această insulă care va dispărea în cursul lunii viitoare, potrivit unor geofizicieni.

Francois Hollande, preşedintele Franţei, şi-a asumat poziţia ministrului Valls cu privire la romi, iar o consecinţă directă a acestei direcţii ferme este că României îi va fi refuzată intrarea în Spaţiul Schengen la 1 ianuarie din cauza neîndeplinirii condiţiilor, potrivit unei surse de la Élysée citate de Europe1.fr.

După cum informează rtv.net, un colaborator apropiat al preşedintelui francez, căruia nu-i precizează identitatea, a declarat că României îi va fi refuzată aderarea la Schengen pe 1 ianuarie, deoarece condiţiile nu vor fi îndeplinite, fără să ofere alte precizări.

Europe1 citează pe site declaraţia „majoritatea romilor cu vocaţia de a fi escortaţi în ţara de origine” şi i-o atribuie lui François Hollande, comentând că „seamănă afrimaţiei de marţi a lui Manuel Valls” şi notând că nu există aproape nicio diferenţă de poziţie între şeful statului francez şi ministrul său de Interne asupra acestui subiect spions.

„Doar o minoritate caută să se integreze”, a mai fi declarat preşedintele francez într-un cerc restrâns, după ce Valls a declanşat polemica cu privire la romi, scrie postul.

Însă poziţia merge dincolo de romi, continuă Europe1, adăugând că în opinia preşedintelui este vorba, înainte de orice, de a ţine cont de dificultăţile cu care se confruntă aleşii. „Le înţeleg”, a spus el, amintând în trecere că există zone fragile ca Seine Saint-Denis sau Grand Lyon, care găzduiesc cele mai importante populaţii de romi.

Este o poziţie care trece dincolo de romi şi pe care François Hollande şi-o asumă, scrie Europe1, adăugând că acesta apreciază că problema care trebuie pusă „este să se afle dacă Franţa are vocaţia să îi primească pe toţi cei care sunt cei mai vulnerabili”. Un ecou la afirmaţia lui Michel Rocard, din 1990, „Franţa nu poate primi toată mizeria lumii”, comentează postul.

Guvernul a transmis precizări legate de declaraţiile premierului Victor Ponta într-un interviu acordat agenţiei Reuters, prezentând integral răspunsul său la o întrebare referitoare la proiectul Roşia Montană şi arătând că declaraţiile prim-ministrului au fost scoase din context.

Potrivit Mediafax, Executivul pune la dispoziţie şi înregistrarea audio a declaraţiei, care poate fi urmărită la adresa http://www.gov.ro/precizari-referitoare-la-declara-iile-primului-ministru-victor-ponta-publicate-de-catre-agen-ia-de-presa-reuters__l1a121117.html

În cadrul interviului, reporterul i-a spus premierului că vrea să îl întrebe despre Roşia Montană, deoarece el crede că numeroşi investitori urmăresc acest caz.

Răspunsul integral al prim-ministrului a fost: „Roşia Montană este un proiect foarte important ca simbol, nu în primul rând economic, deoarece am promovat o nouă politică ce implică dezvoltarea României şi care presupune că trebuie să beneficiem de avantajul resurselor noastre naturale, bineînţeles păstrând şi respectând toate standardele de mediu. Dar dacă mediul este protejat, noi ar trebui să fim în favoarea explorării şi să beneficiem de avantajele resurselor noastre naturale.

În al doilea rând, există o dezbatere politică, dar şi legată de mentalitatea societăţii despre investitorii străini, despre deschiderea către investiţii private, şi din acest motiv cred, continui să spun că, pentru România, dacă Parlamentul va decide să nu facă acest proiect, nu va fi o mare problemă. Dar dacă România va transmite mesajul că suntem împotriva investitorilor, împotriva investitorilor străini, împotriva folosirii potenţialului nostru, aceasta va fi o catastrofă pentru România.

De aceea sunt atât de pasionat în a avea această dezbatere şi a explica faptul că toate tipurile de investitori din afara României, ca şi cei români, atât timp cât sunt oneşti şi produc un profit cinstit, dar şi împart acest profit cu societatea, este în regulă. Şi că România şi Guvernul meu au curajul să pună toate proiectele controversate pe masă.

Deoarece, ştiţi, noi am încercat să soluţionăm un conflict între Guvernul român şi un important investitor al Rompetrol (KazMunaiGaz), care trena din 2005. Astfel, timp de 8 ani, niciun guvern nu a avut curajul să îl rezolve. Noi am rezolvat un mare litigiu între Guvernul român şi OMV Petrom, care dura din 2004. Încercăm acum să rezolvăm şi controversa dintre România şi compania Ford, care datează din 2007. Şi o rezolvăm.

Şi Roşia Montană este din 1999. Dacă vă puteţi imagina. Aşa, lipsa de curaj a Guvernului român, nu a mea, a celui precedent, în a se ocupa de un proiect controversat eu cred că a fost o greşeală.

Acum, avem o majoritate uriaşă, acum, avem legitimitatea dată de vot, trebuie să punem proiectele pe masă. Şi cele mai multe dintre ele ar trebui să le facem. Dacă este unul care nu va fi făcut din cauza argumentelor de mediu, cel puţin trebuie să explicăm că nu suntem împotriva proiectelor.

Trebuie să fim foarte atenţi cu mediul, acest lucru este absolut corect, dar nu suntem împotrivă. Suntem o ţară deschisă faţă de toţi investitorii”, a spus Ponta.

Agenţia Reuters a difuzat miercuri seară o ştire al cărei lead era: „România va transmite un mesaj catastrofal că nu este deschisă pentru investiţii dacă respinge proiectul minier al companiei canadiene Gabriel Resources, a declarat premierul român Victor Ponta”.

Premierul era citat afirmând: „Dacă Parlamentul va decide să nu se facă acest proiect, nu va fi o mare problemă (din punct de vedere economic), dar dacă România oferă mesajul că suntem împotriva investitorilor străini, împotriva exploatării potenţialului nostru, acest lucru ar fi o catastrofă pentru România”.

Costul rovinietei plătite de şoferii de autoturisme va creşte cu până la 66% şi va fi mai mic pe anumite perioade de valabilitate în cazul vehiculelor de transport marfă şi persoane, potrivit unui nou proiect Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiții Străine (DPIIS) de modificare a legislaţiei privind tarifele de utilizare a infrastructurii rutiere.

După cum informează realitatea.net, comparativ cu un proiect de ordonanţă elaborat anterior de instituţie pe această temă şi cu reglementările în vigoare, noua variantă prevede majorarea şi scăderea mai multor tarife, eliminarea perioadei de valabilitate de 90 de zile şi adăugarea unui nou interval, de 10 zile, pentru autoturisme şi pentru vehiculele de transport marfă cu masă totală mai mică sau egală cu 3,5 tone.

Astfel, şoferii de autoturisme vor scoate din buzunar pentru roviniete valabile 7 zile, 30 zile şi 12 luni suma de 5, 10 respectiv 32 euro, inclusiv TVA. Comparativ, pentru aceleaşi perioade de valabilitate, sumele achitate se ridică în prezent la 3, 7 şi 28 euro. Pentru o perioadă de 10 zile, nivelul propus este de 6 euro.

În cazul vehiculelor de transport marfă de până la 3,5 tone, tarifele pentru 7 zile şi 12 luni cresc de la 6 la 7 euro, respectiv de la 96 la 100 euro, dar scad în schimb în cazul intervalului de 30 zile, de la 16 euro la 14 euro.

Pentru vehiculele de transport marfă de 3,5 – 7,5 tone sau de transport persoane cu 9-23 locuri pe scaune rovinieta pentru o zi va costa 11 euro, faţă de 4 euro în prezent. Taxa va scădea de la 52 euro la 50 euro, pentru 30 zile, dar va urca de la 320 euro la 500 euro la 12 luni.

Şoferii vehiculelor de transport marfă de 7,5 – 12 tone sau de transport persoane cu peste 23 locuri pe scaune, rovinieta pe zi creşte de la 7 la 11 euro şi scade de la 35 euro la 30 euro în cazul achitării pe şapte zile. La 30 zile, taxa scade de la 91 euro la 60 euro, iar la 12 luni aceasta este majorată de la 560 euro la 600 euro.

În cazul vehiculelor de transport marfă de peste 12 tone cu până la trei axe, rovinieta pe zi creşte de la 9 la 11 euro, scade la 7 zile (de la 45 euro la 36 euro) şi 30 zile (de la 117 euro la 72 euro) şi rămâne la valoarea actuală la 12 luni (720 euro).

Pentru vehiculele de transport marfă de peste 12 tone cu minim patru axe, tarifele pentru o zi rămân la 11 euro, la 7 zile scad de la 55 euro la 45 euro, la 30 zile sunt diminuate de la 143 euro la 90 euro iar pentru 12 luni acestea coboară de la 1.210 euro la 900 euro.