Antrenorul Mircea Lucescu ar putea reveni in atentia clubului Sahtior Donetk, daca tehnicianul Nevio Scala va refuza sa preia conducerea tehnica a echipei din Ucraina. Vicepresedintele clubului Sahtior Donetk, Mark Levitski, a spus ca Nevio Scala ar putea refuza oferta de a antrena echipa din Ucraina, deoarece tehnicianul italian se afla pe lista de candidati pentru preluarea functiei de selectioner al reprezentativei Scotiei.
La mijlocul lunii decembrie, Mircea Lucescu a efectuat o vizita de o zi in Romania, mass-media sustinind ca tehnicianul a venit la Bucuresti pentru a discuta cu reprezentantii clubului Sahtior Donetk posibilitatea numirii sale in functia de antrenor principal al echipei din Ucraina. Lucescu a negat aceste informatii, sustinind ca doreste sa-si respecte contractul cu Galatasaray Istanbul, care va expira la finalul acestui sezon.
Sahtior Donetk ar putea apela din nou la Mircea Lucescu
Elber si Pizarro vor fi amendati
Atacantul brazilian Giovane Elber si jucatorul peruvian Claudio Pizarro vor fi amendati de gruparea Bayern München, pentru ca nu s-au prezentat la timp la antrenamente, dupa vacanta acordata cu ocazia sarbatorilor de iarna, a anuntat antrenorul echipei germane, Ottmar Hittzfeld. „Voi mai discuta cu Uli Honess (n.r. – managerul clubului Bayern München) despre valoarea amenzii“, a spus Hitzfeld, inainte de plecarea jucatorilor formatiei din München la Marbella (Spania), pentru a efectua un stagiu de pregatire.
Cotidianul german Bild a notat luni ca Elber si Pizarro vor fi amendati fiecare cu aproximativ 25.000 de euro. Elber a decis sa-si prelungeasca vacanta pentru a ramine alaturi de tatal sau, care urma sa fie supus unei interventii chirurgicale. Pizarro nu a participat vineri la antrenamentul echipei Bayern München, deoarece nu a reusit sa obtina viza de sedere in Germania pentru fiica sa Antonella.
Hitzfeld a precizat ca atacantul german Carsten Jancker, care se afla sub contract cu clubul din München pina la 30 iunie 2003, nu va fi transferat la gruparea Hertha Berlin. Tehnicianul german a adaugat ca o decizie referitoare la o eventuala prelungire a contractului jucatorului brazilian Paulo Sergio va fi luata in urmatoarele sase saptamini.
Valencia nu-l mai vinde pe Carew
Clubul spaniol CF Valencia a renuntat sa-l mai transfere pe atacantul norvegian John Carew la echipa Fulham, deoarece responsabilii gruparii engleze doresc sa modifice acordul stabilit, motivind ca vizita medicala a relevat ca jucatorul are anumite probleme. Clubul Valencia, unde evolueaza si atacantul roman Adrian Ilie, nu doreste modificarea contractului initial, iar Carew urmeaza sa se prezinte in zilele urmatoare la antrenamentele formatiei spaniole.
Seful serviciului medical al clubului CF Valencia, Jorge Candel, a spus ca starea de sanatate si conditia fizica a atacantului norvegian sint bune, fiind un jucator care se evidentiaza prin forta si care a participat la toate antrenamentele echipei spaniole. Candel a adaugat ca John Carew nu a suferit niciodata de vreo boala care sa-i diminueze randamentul fizic.
Responsabilii clubului Fulham au dorit renegocierea sumei de transfer solicitate de CF Valencia, care se ridica la aproximativ 12 milioane de dolari. Conducatorii gruparii Fulham s-au gindit initial sa-l imprumute pe Carew, dar CF Valencia doreste sa-l vinda definitiv. „Afacerea era incheiata, apoi Fulham a incercat sa reduca pretul. Au sugerat ca jucatorul nu este intr-o stare de sanatate buna, iar noi nu sintem de acord cu aceste afirmatii“, se arata intr-un comunicat al clubului spaniol.
Manchester il curteaza pe Ayala
Responsabilii clubului Manchester United au oferit 17 milioane de euro pentru achizitionarea jucatorului argentinian al echipei CF Valencia, Roberto Fabian Ayala. Argentinianul Ayala, care este considerat unul dintre cei mai buni fundasi din campionatul Spaniei, a devenit o prioritate pentru antrenorul formatiei Manchester, Alex Ferguson. Conducerea clubului Manchester a mai incercat in vara acestui an sa-l achizitioneze pe jucatorul argentinian, dar oficialii gruparii CF Valencia nu au fost multumiti de cele sase milioane de euro oferite de clubul englez.
Roberto Fabian Ayala, in virsta de 28 de ani, a fost transferat de la gruparea AC Milan la echipa Valencia in sezonul 1999-2000, pentru patru milioane de euro. El a mai evoluat de-a lungul carierei la formatiile Napoli, River Plate si Ferrocarril Oeste.
SC FEDERAL GUARD SRL acuza IJP Dolj ca dezinformeaza
Intr-un comunicat remis ieri presei de catre IJP Dolj se afirma: „La 3.12.2001, Serviciul cercetari penale a inaintat Parchetului de pe linga Tribunalul Dolj, cu propuneri de punere in miscare a actiunii penale si sesizare a instantei de judecata competente, dosarul nr. 36752/2001, privind pe Tudor Jean, administrator, si Tudor Paula Daniela, director economic la SC FEDERAL GUARD SRL Craiova.
In sarcina acestora s-a retinut ca, in perioada august 1988- august 2001, desi au calculat si retinut de la salariatii unitatii contributia la Fondul Asigurarilor Sociale de Sanatate, nu au depus in termen legal suma de 45.625.459 de lei, obligatie pe care au achitat-o in timpul controlului.
Faptele invinuitilor intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 20 din Legea 130/1999 (pedeapsa stipulata: inchisoare de la trei la sase luni sau amenda)“.
Politia uita sa precizeze ca speta a fost solutionata prin neinceperea urmaririi penale inca din 12.12.2001.
Paula Daniela Tudor ne-a pus la dispozitie instiintarea de plata primita de la Casa de Asigurari de Sanatate Dolj (nr. 18192/23.11.2001), prin care SC FE-
DERAL GUARD SRL era notificata ca are debit suma de 45.625.459 de lei, reprezentind „contributia asigurari sanatate unitate“. Ceea ce este cu totul altceva decit „contributie asigurari angajati“.
Paula Daniela Tudor, director economic la SC FEDERAL GUARD SRL, sustine ca, in realitate, este vorba de o suma mult mai mica: „Nu este adevarat ca nu s-au virat peste 45 de milioane de lei. Este vorba de sapte milioane de lei, care s-au virat putin dupa termenul de 15 zile prevazut de lege. Am omis sa emit ordinul de plata. De ce de toate firmele mari de stat, care au datorii de miliarde la asigurarile de sanatate, nu se ia nimeni?“. Jean Tudor, administratorul firmei, a precizat: „Consider ca este o suma infima, pe care nu am depus-o nu din rea-vointa, ci pur si simplu dintr-o eroare. Nu cred ca exista vreo firma care sa nu aiba o asemenea restanta la asigurari si este o minciuna sfruntata ca firma pe care o administrez a retinut de la salariati suma respectiva. Este vorba de contributia societatii“.
Jean Tudor nu intelege cine a avut interesul sa dezinformeze presa, de vreme ce in 12.12.2001 a primit comunicare de la Parchetul de pe linga Tribunalul Dolj, prin care a fost scos de sub urmarire penala si a fost sanctionat administrativ cu suma de cinci milioane de lei.
Cezar Enryco Constantinescu, actionar la SC FEDERAL GUARD SRL, si Jean Tudor, administratorul firmei, considera ca IJP Dolj a aruncat o momeala presei, asa cum a mai facut si in luna octombrie a anului 2001. Dar despre modul in care politistii doljeni intoxica mass-media cu informatii eronate va vom relata pe larg in ziarul nostru de miine. Ziar din care veti afla cum „persoane care au executat activitati de protectie si paza a unor bunuri si valori, unele apartinind unor firme cu activitati sociale foarte importante“, prezentate intr-un comunicat al Inspectoratului Judetean de Politie Dolj drept violatori, tilhari, hoti sau perversi sexuali, aveau cazierul „alb“ si chiar avizele capilor politiei, pentru a fi angajati ca paznici.
Scandalul SOV continua
Sorin Ovidiu Vintu se va prezenta astazi la Directia de Cercetari Penale a IGP pentru a le furniza organelor de ancheta informatii referitoare la activitatea firmelor in care este implicat, a anuntat Ioan Rus, ministrul de interne. El a anuntat ca audierea sa de ieri de la Inspectoratul General al Politiei – Directia Politiei Economico-Financiare in legatura cu plingerea pe care a depus-o in cazul Bancii Romane de Scont (BRS), a fost aminata, cel mai probabil pina saptamina viitoare. Autoritatile i-au comunicat ca audierea este practic imposibila, intrucit verificarile privind savirsirea unor infractiuni de catre fostul director general al BRS, Teodor Nicolaescu, sint in plina desfasurare si se efectueaza la sediul respectivei banci. Omului de afaceri i s-a transmis oficial ca atit audierea, cit si prezentarea inscrisurilor nedepuse inca, dar pe care afirma ca le va folosi in sprijinul plingerii pe care a depus-o, vor avea loc in cel mai scurt timp, probabil saptamina viitoare. La sfirsitul lunii decembrie a anului trecut, Nicolaescu, care era dat in urmarire generala si internationala de citeva zile, s-a predat politiei. Inainte de a fi dat in urmarire, el fusese citat pentru audieri, politistii cercetindu-l sub aspectul comiterii infractiunii de delapidare, intrucit ar fi substituit sume de bani apartinind deponentilor.
Politia face audieri in cazul Bancii Romane de Scont
Politia va incepe audierea persoanelor implicate in scandalul Bancii Romane de Scont, dupa ce a preluat ieri de la echipa de control a Bancii Nationale a Romaniei schemele de circulatie a banilor din conturile in care au fost operate transferuri fara documente acoperitoare, au declarat surse apropiate anchetei.
Primele persoane pentru care vor fi emise citatii sint angajati ai firmelor din grupul Gelsor implicati in tranzactiile respective, au precizat sursele citate. „Sorin Ovidiu Vintu nu a fost chemat la politie, iar audierea lui a fost aminata pentru urmatoarele zile“, au afirmat sursele. Verificarile de pina acum, precizeaza aceleasi surse, au aratat ca exista o serie de „firme apropiate“ de Sorin Ovidiu Vintu implicate in transferul banilor din conturile BRS, prin contul carora au fost transferate importante sume de bani fara documente justificative.
Consiliul de Administratie al BNR a decis introducerea administrarii speciale la BRS, incepind cu 3 ianuarie 2002, in urma verificarilor care au evidentiat efectuarea unor tranzactii fara acte doveditoare. BNR l-a numit pe Ioan Hidan, reprezentant al Directiei de Supraveghere si Control, in functia de administrator special al BRS.
Vintu nu este de acord ca premierul Nastase sa se bage in operatiunile sale
Sorin Ovidiu Vintu a declarat luni seara ca nu este „absolut deloc de acord“ cu faptul ca premierul Adrian Nastase a solicitat Ministerului de Interne o evaluare a scandalului SOV: „Sint perfect de acord ca persoanele abilitate din Romania sa-si faca datoria, dar nu sint absolut deloc de acord ca premierul Adrian Nastase a solicitat acest lucru“. In opinia omului de afaceri, „clasa politica are alta treaba decit sa se ocupe de Sorin Ovidiu Vintu“.
Sorin Ovidiu Vintu a apreciat ca interventia lui Adrian Nastase nu se justifica, intrucit „subalternii sai isi fac datoria fara ca dumnealui sa-i indemne la lucru“. Admitind observatia moderatorului, potrivit careia au fost si situatii in care unii dintre subalternii premierului nu si-au facut datoria, Sorin Ovidiu Vintu a facut urmatoarea observatie: „Cu toata lipsa mea de simpatie sau lipsa de simpatie reciproca intre mine si PSD, sint si ministri foarte buni in cabinetul actual, stau linistiti si isi fac treaba“. Sorin Ovidiu Vintu s-a aratat nemultumit si de faptul ca seful executivului „s-a bagat“ in operatiunile sale cu SIF-urile: „Pai da’, n-a facut scandal la vremea aceea ca SIF-urile vor sa preia BID-ul?“. In opinia lui Vintu, acest fapt nu reprezinta o problema, dat fiind ca atit SIF-urile, cit si BID sint entitati private. „Ar fi superb ca, in Romania, oamenii politici sa faca politica, politia sa faca politie, ziaristii sa faca presa, iar eu sa-mi vad de treburile mele“, a conchis Vintu.
Nastase spune ca s-a implicat ca sef al guvernului
Premierul Adrian Nastase a afirmat ieri ca solicitarea pe care a adresat-o Ministerului de Interne privind realizarea unei evaluari a scandalului SOV a fost facuta in calitate de sef al guvernului si nu de presedinte al Partidului Social Democrat. El a mentionat ca reprezentantii clasei politice nu trebuie sa se amestece in actiunile lui Sorin Ovidiu Vintu, dar a aratat ca institutiile abilitate ale statului trebuie sa asigure transparenta actiunilor pe piata de capital si pe piata financiar-bancara pentru a evita producerea unor pagube cetatenilor sau societatilor comerciale. Adrian Nastase considera nejustificata nemultumirea lui Sorin Ovidiu Vintu: „Daca Sorin Ovidiu Vintu a fost nemultumit, aceasta este problema lui si daca el, Mihai Iacob (directorul general al Dramiral Group, n.r.) sau altii au de facut declaratii referitoare la incalcarea legii, acestea trebuie prezentate la politie si documentate cu probe. Vreau ca oamenii de afaceri din Romania sa fie prosperi, dar atunci cind banii dispar inseamna ca avem o problema la nivelul guvernului“.
Comisia SRI verifica daca serviciile secrete sint implicate
Presedintele Comisiei SRI, Ion Stan, a declarat ieri ca a solicitat, printr-o scrisoare, directorului SRI, Radu Timofte, sa puna la dispozitia comisiei parlamentare datele detinute de serviciu in legatura cu scandalul Sorin Ovidiu Vintu-Mihai Iacob si sa transmita comisiei daca SRI a sesizat organele abilitate, in baza informatiilor pe care le detine. El a aratat ca aceasta comisie nu se poate substitui organelor abilitate, Ministerul de Interne si Parchetul, in competentele ei intrind verificarea legalitatii activitatii SRI. In opinia lui Ion Stan, in cazul acestui scandal ar trebui sa se sesizeze Comisiile de buget-finante asupra efectelor supravegherii pe care BNR a realizat-o la institutiile bancare sau Comisiile de aparare, daca acestea constata ca apar elemente ce intra in propriile lor competente.
Viata la periferie
Craiova, inima Olteniei, cetatea seculara a banilor Craiovesti, municipiu de frunte intre orasele tarii, numara acum, in al doilea an al mileniului trei, mai bine de 350.000 de suflete. La rascruce de drumuri si de vremuri, oscilind intre un trecut corect, dar modest si un viitor destul de incert, pe care putini il mai vad in roz, orasul este dominat inca de contraste. Cum treci de stralucirea cosmetica a centrului si te apropii de cartierele marginase, timpul parca isi dilata curgerea si citeodata se opreste, intepenit intr-un acelasi inceput de secol XX. „Noi, aici, traim ca la tara!“, spun resemnati oamenii de la marginea Craiovei, obisnuiti, unii de zeci de ani, cu drumurile prafuite, apa de la fintina, latrina din fundul curtii, butelia de gaz si iluminatul public din trei in trei stilpi. Dupa unii, singurul semn ca ar trai la oras ar fi sa aiba si ei canalizare! Constienti ca prapastia dintre centrul si periferia orasului se adinceste continuu, edilii cauta solutii, promit investitii si trec, sporadic, sa vada „cum sta treaba“. O vreme, in prag de seara se aprind toate becurile de pe stilpi, gropile se mai imputineaza, iar gunoiul este ridicat mai des de Salubritate. O vreme…Apoi, aceeasi lincezeala se asterne peste toate, acelasi noroi se lafaie pe ulicioarele inguste dintre case, iar „fericitii“ care au robinet de apa in curte platesc in continuare un metru cub de apa-canal, sperind ca, poate de anul asta, primaria o sa vina cu canalizarea si pe strada lor. Periferia orasului are mai multe fete, care nu fac altceva decit sa adinceasca prapastia dintre nou si vechi, dintre prosper si sarac. Vile somptuoase se ridica tantose linga bordeiele de paianta, iar casele obisnuite, unele vechi de zeci de ani, imbatrinesc deodata cu oamenii si imprumuta acelasi aspect, rupt parca de ziua de azi.
Bariera Vilcii, Simnic, Mofleni, Popoveni, Troaca, Izvor, Facai, Romanesti, Fata Luncii, Bordei, Catargiu – toate sint cartiere in care civilizatia se ciocneste zilnic cu reminiscentele trecutului. Electrificarea inca nu s-a „intimplat“ peste tot, apa si gazul metan reprezinta un lux pentru multe familii, incalzirea se face cu sobe sau cu godine in care fumega cartoane, drumurile sint desfundate, rareori pietruite, iar canalizarea se opreste, in general, la o suta de metri de blocuri. Delimitarea e clara: de-o parte blocuri prapadite, cu apartamente mici si igrasioase, dar cu apa si canalizare, iar pe de alta parte casele neingrijite, ciinii maidanezi si strazile noroioase care se termina intr-un lan de porumbi pricajiti.
Catargiu: Inundatii dupa fiecare ploaie sau ninsoare
La citeva sute de metri distanta de blocurile din cartierul Catargiu, acolo unde se opreste canalizarea, incepe periferia. Ciinii nimanui pe strazi, copii galagiosi care nu se feresc de masini, dar se uita suspiciosi la nou-veniti, robinete de apa instalate la poarta, drumuri desfundate si o canalizare care, o data instalata, ar insemna „trai de oras“ si pentru cei din cartier. „De 27 de ani stam aici, la citeva sute de metri distanta de blocuri, si tot nu avem canalizare! In rest, toate ar fi bune, dar, de fiecare data cind ploua sau ninge, apa ne intra in curte si trebuie sa o maturam noi de pe strada. Strada au reparat-o de curind. Daca ar ridica si gunoiul mai des ar fi chiar ca la oras“, a spus Magdalena Pasalega.
Aleea Simnicului: La iesirea din oras, viata merge la timpul trecut
Oamenii care locuiesc pe Aleea Simnicului spun ca nu au vazut niciodata un plug de zapada. Printre nametii mai mari decit ei, copiii tiganilor merg infofoliti in zdrente, dar cu picioarele goale, sau numai in sosetele din care le ies degetele murdare. Sint obisnuiti cu frigul. In bordeiele de pamint in care locuiesc, temperatura nu este cu mult ridicata fata de cea de afara. Dar este adapost.
La intrarea pe alee, in fata unei case de chirpici, un brad despuiat de ornamente sta aruncat in zapada, la fel de sarac ca puradeii care se itesc, curiosi, in usa. „Ni l-a dat o femeie de la blocuri“, justifica o fetita desculta prezenta pomului. Din spatele ei rasar alte capete, la fel de ciufulite si murdare, iar in casa se aude un plinset ascutit de prunc flamind.
Sapte persoane si doi ciini – ingramaditi intr-o camera fara lumina si apa
Familia Magadau este reprezentativa pentru populatia care locuieste in aceasta parte a orasului. Cele citeva vile, ridicate printre casele incropite la nimereala din te miri ce, ale tiganilor contrasteaza puternic cu mizeria si decadenta vietii de suburbie, accentuindu-le si mai mult. Cei cinci copii ai familiei Magadau urmeaza soarta multor generatii dinaintea lor: traiesc intr-o casa fara lumina, fara apa curenta, incalzita cu cartoane si deseuri arse in soba improvizata, isi fac nevoile linga zidul casei si impart ramasitele meselor sarace cu ciinii care ii insotesc la scobitul zilnic prin gunoaie. De scoala, nici nu mai incape vorba. „Degeaba ne ducem la primarie! Am batut drumurile de zeci de ori pina acolo. Nu ne dau nimic. Nu avem apa, nu avem curent, nu avem ajutoare sociale! Numai lapte praf pentru ala micu’ imi dau gratuit de la circa“, a spus Camelia, de 27 de ani, mama copiilor. Cersitul este principala sursa de existenta. Invecinarea cu blocurile aflate la mica distanta nu este sinonima cu apropierea de civilizatie si conditii decente de trai. „Cersim prin blocuri. Unii ne dau, altii nici nu ne deschid usa. Uneori nu primim nimic. In alte zile merge mai bine. Mai ales de sarbatori, cind lumea da de pomana“, precizeaza femeia.
„Apa nu e, gaze nu, asfalt nu, lumina nu… Mai rau ca la tara!“
Mihai Stoenac sta la citeva case de familia Magadau. Este pensionar si indura de mai bine de noua ani conditiile unei vieti rupte parca din Evul Mediu. „Ne-au demolat ca sa faca blocuri si dupa aia nu ne-au dat nici un fel de despagubire. Traim foarte prost! Apa nu e, gaze nu, asfalt nu, lumina nu…Mai rau ca la tara!“ Demersurile pe care barbatul si mai toti vecinii lui le-au facut la primarie de-a lungul timpului au avut mereu acelasi rezultat: promisiuni uitate imediat dupa ce au fost rostite. „Nu ne baga nimeni in seama. Macar daca am avea apa! Nu ne aproba, ca, zic ei, nu e reteaua buna. Nu ne baga curent, nimic. Ne spun mereu ca nu au bani“. Lipsa conditiilor minime care presupun un trai decent, alaturi de saracie si de greutatile vietii de zi cu zi fac existenta o corvoada pe care putini au puterea sa o duca la capat. „Dupa 37 de ani de munca, am pensia de un milion. Muncesc pe la patroni, ne corvodeste cu ziua! Cine ma mai ia pe mine la 58 de ani, ca sa muncesc?!“, se plinge nea Mihai, descurajat in incercarea lui de a-si petici cumva pensia.
Bordei: Bariera de la marginea orasului
Elena Paunescu e o batrina de 81 de ani, care locuieste de cind se stie in aceeasi casuta modesta din Bordei. Acolo, bariera de la halta desparte Craiova de periferie, casele de blocuri, orasenii de cei mai putin oraseni. „Aici m-am nascut si aici am trait toata viata. De la revolutie, prea multe nu s-au schimbat; n-avem nici acum gaze… cablu si telefon, asta e in plus! Sa vedeti cind e ploaie ce e pe sleaurile astea! Nu e asfalt, vin apa si namolurile peste mine“, spune batrina. Copiii ei s-au mutat „la oras“, mai aproape de centru, si vin la sfirsit de saptamina sau cind e vreme frumoasa. Singuratatea i-o alunga vecinii care o cunosc de o viata si ciinii maidanezi care s-au pripasit pe linga gospodaria in care cresc oratanii. Batrina iese rar din cartier; de altfel recunoaste ca s-ar rataci acum. Schimbarile din ultimii ani au dat o alta fata orasului propriu-zis, cel de dincolo de bariera din Bordei. Noul a patruns si pe ulicioarele din cartier; masini luxoase, parcate la poarta vreunor vile la care se mai monteaza termopanele; accidental mai zaresti vreo europubela in loc de eternul container gaurit, iar vreun instarit catadicseste sa-si fericeasca vecinii, amenajind in fata portii un trotuar mai acatarii. Gardurile si culorile caselor…spun totul! Ele fac diferenta dintre „cuibul de vacanta“, ferit de ochii indiscreti, destul de departe de centru pentru a da iluzia izolarii si destul de aproape de piata pentru a simti ca stai in oras, si locuinta modesta, scapata ca prin minune de coltii sistematizarii, in care proprietarul isi chiverniseste grijuliu pensia.
Bariera Vilcii: Apa curenta …de la fintina de acum o suta de ani!
O alta „bariera“, si nu neaparat de cale ferata, separa Craiova propriu-zisa de cartierul de case din spatele garii. Bariera Vilcii este un fel de satuc, o comunitate inchisa, in care oamenii se cunosc indeaproape. Au trait o viata despartiti de acelasi gard, acum mai putred decit atunci, iau apa de la aceeasi fintina, masinile ii hurducane prin aceleasi gropi, neastupate de zeci de ani. Problemele sint aceleasi ca in toate cartierele marginase: nu canalizare, nu asfalt „de oras“, apa curge anemic la robinetele din curte, astfel incit oamenii tot de la fintini isi iau necesarul; pe alocuri citeva case s-au racordat, cu vreo patru ani in urma, la reteaua de gaze a orasului. Cu greu se schimba cite ceva! „Traim ca vai de mama noastra! Drumul l-au asfaltat anul trecut si doar pina aici, la fintina; cu deszapezirea vedeti si dumneavoastra cum stam… Pe toata strada mea sint doar doua lampi, dar nu se mai aprind! Stau aici din 1963 si mai nimic nu s-a schimbat! Daca nu ai canal, aia nu e viata de oras! In 40 de ani, ne-am modernizat doar cu cablul TV si cu gazele, pe care le-am bagat, cu chiu cu vai, acum patru ani“, a spus Stefan Neamtu, pensionar. Cristina Tudor sta si ea in Bariera Vilcii si inca asteapta ca utilitatile orasului sa ajunga si pe strada ei. Necesarul de apa din gospodarie il completeaza cu citeva galeti scose de la fintina din rascruce, o „amintire de familie“ construita acum mai bine de o suta de ani, de un strabunic. Stradutele din cartier, cu gropile astupate acum de zapada, au toate acelasi aspect de ulicioara; miroase a fum de lemne arse in soba, iar citiva copii se dau cu saniuta sub privirile atente ale mamelor care mai schimba o vorba la poarta. Singura legatura aparenta cu orasul e masina Salubritatii care vine de citeva ori pe luna sau autobuzul „de centru“, care trece din ora in ora. Citeodata…mai rar!
Romanesti: Un alt „sat“ al Craiovei
Ulitele inguste sint acoperite cu un strat gros de zapada. Dintr-o privire iti dai seama unde locuiesc oamenii mai gospodari: au curtile curatate si numai in fata portilor lor se vede pamintul. In rest, totul este alb. Pe alei, copiii au facut derdelusuri. Ei sint singurii care se bucura ca plugurile pentru deszapezit ale primariei nu au ajuns si in cartierul lor. Maturii merg crispati pe gheata ca oglinda si ii injura printre dinti pe cei care nu isi amintesc decit de locuitorii din buricul orasului. Nimic nu tradeaza „urbanul“.
Un cal alb inhamat la o caruta in care se leagana stinghera o butelie intareste convingerea ca te afli intr-un sat oarecare din judet. Nici macar parerile oamenilor adunati la porti nu contrazic acest lucru. „In partea aceasta a Craiovei, noi, cei care stam la casa, traim ca la tara. Nu avem inca gaze. De abia de anul trecut au inceput sa aduca gazele si pe la noi, dar noua nu ne-a ajuns inca rindul. Poate anul asta! Canalizare iara nu exista… De vreo zece ani ne <> ca o sa avem si noi canalizare, dar nu au mai ajuns!“, spune Doru Stoian, oarecum impacat cu situatia, dupa atitia ani in care a invatat ca nu il ajuta cu nimic daca isi face singe rau. „Locuiesc de 30 de ani aici si de atunci nu s-a schimbat nimic. Aceleasi drumuri proaste, cu gropi. Apa tot mai intra peste noi de fiecare data cind ploua. Gaz avem numai de la butelie. Singurele imbunatatiri care s-au facut in ceea ce ne priveste sint iluminatul strazilor si introducerea cablului. Dar si cu lumina asta pe strazi, ba e, ba nu e. De exemplu, felinarul asta de la poarta mea nu mai merge.“
La poarta vecina, citeva tevi galbene, conductele de gaze, fac din proprietarul lor o persoana invidiata de toti cei care asteapta cu stoicism sa le vina si lor rindul sa mai faca un pas spre civilizatie.
Primarul promite ca in 2002 se va rezolva…ceva!
Autoritatile locale promit ca anul acesta, lucrurile vor sta altfel in cartierele marginase ale Craiovei. Problemele sint arhicunoscute edililor, care s-au saturat si ei de promisiuni si de sperante desarte. Primarul orasului, Vasile Bulucea, s-a gindit ca, inainte de a trece la fapte, n-ar strica o reinventariere a problemelor. Oricum, minunile nu se fac peste noapte, iar pina cind schimbarile in bine vor intra in firesc vor mai trece multi ani si se vor consuma multe bugete. „Trebuie sa ne ocupam indeaproape de cartierele marginase, unde problemele sint multe si grave. O sa facem zece colective cu salariati de la primarie, si doi-trei consilieri care vor analiza pentru fiecare cartier toate problemele care framinta si care trebuie rezolvate. Nu le vom putea rezolva pe toate in cursul anului 2002, dar macar ceva trebuie sa facem, ca prea sint mari nemultumirile“, a recunoscut primarul.
In fiecare cartier marginas al municipiului exista, pe linga cei care locuiesc acolo de-o viata, si „intrusi“, oameni ai nimanui, aciuati in colibe incropite din pamint sau carton. Cu copiii, cu batrinii sau bolnavii lor, ei traiesc la marginea civilizatiei si a vietii. Gunoaiele orasului sint singura sursa a existentei lor chinuite, oamenii locului se feresc din calea lor, autoritatile ii ignora si prefera sa puna la punct statisticile: circa 30.000 de oameni fara domiciliu stabil, risipiti pe strazi ziua, adunati in colibele lor de chirpici de la marginea orasului, in timpul noptii. O lume de a carei existenta toti stiu, pe care putini o vad, dar nimeni nu vrea sa o cunoasca.
Tony Blair s-a intilnit cu Hamid Karzai
Premierul britanic, Tony Blair, sosit lun in Afganistan, la baza aeriana Bagram, a fost primit de catre seful administratiei interimare afgane, Hamid Karzai,. „Voiam sa vin in Afganistan nu numai pentru a multumi fortelor noastre pentru activitatea excelenta pe care o depun, dar si pentru ca trebuie sa fie clar pentru noua administratie afgana ca angajamentul nostru in Afganistan este unul pe termen lung“, a spus Blair.„Comunitatea internationala se afla aici pentru a ajuta pe termen lung, dar viitorul Afganistanului se afla in miinile poporului afgan si exact asa se va si intimpla“, a adaugat el. „Am fost intotdeauna de partea poporului afgan impotriva talibanilor si raminem de partea poporului afgan“, a afirmat premierul britanic. Blair i-a felicitat pe cei circa 500 de militari britanici aflati deja pe teren in Afganistan, in cadrul Fortei Internationale de Asistenta pentru Securitate (ISAF). „Avem una dintre cele mai bune forte din lume, atit in cursul operatiunilor ofensive impotriva talibanilor si a retelei Al-Qaida, cit si acum, in ISAF“”, a spus el.
Premierul britanic Tony Blair a parasit Afganistanul, in noaptea de luni spre marti, dupa o vizita efectuata la baza aeriana de la Bagram, la circa 50 de kilometri la nord de Kabul, a anuntat un purtator de cuvint britanic.
Militarul american ucis in Afganistan a fost victima unei ambuscade
Militarul din fortele speciale ucis vineri in estul Afganistanului, primul american mort in lupta, a fost victima unei ambuscade, a anuntat un responsabil din cadrul Pentagonului. Sergentul Nathan Ross Chapman, de 31 de ani, a fost ucis prin impuscare cu arme de calibru mic „intr-o ambuscada la sud-vest de Khost“, a declarat contraamiralul John Stufflebeem, director adjunct al Statului-Major. Ancheta continua in scopul de a identifica circumstantele acestui incident in cursul caruia un agent CIA a fost, de asemenea, ranit, a apreciat contraamiralul. Provincia Paktia (est), unde s-a produs schimbul de focuri, este o zona mai periculoasa decit altele deoarece a fost un punct de sustinere a talibanilor si a retelei Al-Qaida, a lui Osama bin Laden. In plus, pina in acel moment, coordonarea cu fortele antitalibane nu a fost foarte dezvoltata, in aceasta regiune.
Presupusul ucigas al americanului pare a fi un afgan de 12 ani, a precizat luni un responsabil al militarilor de la frontiera cu Pakistanul. Baiatul, care a fost capturat de membri ai tribului local Zadran dupa schimbul de focuri cu grupul de soldati americani, a reusit sa scape, a afirmat Javed Marwat. Potrivit unor responsabili afgani, acesta ar fi fost manipulat de Badshah Khan, reprezentant al fostului suveran, Zaher Shah, care ar fi actionat in acest mod din cauza ca autoritatile interimare de la Kabul l-au inlaturat din postul de guvernator al provinciei. Recunoscind ca loialitatea gruparilor afgane este foarte instabila, amiralul Stufflebeem a declarat: „Nu stim in cine nu putem avea incredere referitor la aceasta ambuscada“. Trupul neinsufletit al sergentului Chapman, tata a doi copii, originar din San Antonio (Texas), urmeaza sa ajunga ieri in Statele Unite. Funeraliile vor fi organizate miine la Fort Lewis, Washington.
