Antrenorul Nicolae Ungureanu si-a patat palmaresul pentru ca a crezut intr-o echipa fara valoare, Pandurii Târgu Jiu. Un joc de care depindea soarta echipei gorjene a fost tratat cu indiferenta de niste fotbalisti care nu simt nimic pentru culorile alb-albastre. Viata extrasportiva, lipsa de orgoliu, indiferenta sunt unele cauze ale esecului „pandurilor“ identificate de Ungureanu.
Dupa ce au semnat sentinta retrogradarii echipei care i-a platit la zi, fotbalistii s-au urcat in masinile lor luxoase cu gândul la viitoarea destinatie. Nici o lacrima, nici un regret nu au ramas martor la neputinta gorjenilor in vestiarul din Cotroceni. Chiar si in aceste conditii, „Rosu“ mai spera pâna in ultimul moment.
– Domnule Ungureanu, ati spus dupa meciul cu FC National ca unii jucatori nu mai au ce cauta pe la stadion. Puteti sa-i nominalizati?
– Nu spunem nume pâna nu terminam treaba. Mai avem doua etape, nu mai moare nimeni in doua etape. Asta e. Dupa aia putem sa spunem fiecare ce are de spus. Acum nu e momentul. Celor care se simt eu le-am spus sa nici nu mai vina pe la stadion. Sunt unii care nu prea au ce cauta pe acolo.
– Credeti ca se simte vreunul?
– Eu, in locul unora dintre ei, pe cuvântul meu de onoare, n-as mai veni. Sunt multi, nu e numai unul. Sunt jucatori care isi termina contractul, iar unii sunt imprumutati pâna in vara. Poate e mai bine asa pentru ca pe jucatorii aia care au ajuns la final de contract i-a cam durut in fund de echipa asta.
„Nu am vazut o lacrima la vreun jucator“
– S-ar fi putut, totusi, salva Pandurii?
– Cu o preocupare mai mare, cu putin orgoliu din partea jucatorilor ne era la indemâna salvarea. Sunt unii jucatori pe care-i doare in fund orice s-ar intâmpla, or astia nu au ce sa caute la o echipa de fotbal.
– Am observat ca jucatorii nu erau prea afectati de rezultat la finalul partidei cu FC National.
– Nu a fost nici unul afectat. Si in cabina, acolo, si-au facut baietii dus, au oprit pe drum, au mâncat, nu am vazut si eu o lacrima de la un jucator, sa dea cu ceva, sa sparga o sticla sau sa dea cu ghetele de pamânt. Absolut nimic. Au intrat in cabina, si-au facut dus, au intrat in masina si au plecat acasa. Nu sufera pentru echipa asta.
– Ati facut doua schimbari destul de devreme in Cotroceni.
– De când am venit la echipa nu a fost etapa sa nu se accidenteze un jucator. S-au accidentat jucatori care baga alunecare pe teren si nu mai pot. Am fost obligat sa fac doua modificari la pauza din cauza accidentarilor, in conditiile in care adversarii nu i-au atins cu un deget. Ei s-au accidentat sau au iesit afara pentru ca nu au mai putut (D. Radoi si Trofin – n.r.). La fiecare etapa a iesit ba unul, ba altul.
„Ne jucam sansa pâna la sfârsit“
– Asta inseamna ca e lipsa de pregatire?
– Nu pot sa spun ca e lipsa de pregatire sau viata nesportiva. Sunt alte lucruri pe care trebuie sa le spuna cineva si, in final, cred ca eu le voi spune, ca nu am ce sa fac.
– Mai credeti in salvare?
– Eu stiu? De crezut trebuie sa crezi pâna la final. Vasluiul, daca pierde la Bacau si o bate Steaua, ramâne cu mai putine puncte ca noi, in cazul in care noi câstigam ultimele doua jocuri. Insa, degeaba credem noi si echipa nu poate. Si eu, si presedintele, si multa lume din Târgu Jiu am crezut si vom crede pâna la sfârsit. Daca unii jucatori se comporta cum s-au comportat la meciul cu National, degeaba speram, ca nu joc nici eu, nu joaca nici Condescu. Ne jucam insa sansa pâna la sfârsit.
