Direcţia de Sănătate Publică Dolj a lansat un mesaj de informare cu privire la riscul de îmbolnăvire provocat de ţânţari şi căpuşe, unii dintre cei mai cunoscuţi vectori de transmitere a mai multor boli.
17% din totalul bolilor infecţioase sunt provocate de vectori
Bolile transmise de vectori sunt o problemă de sănătate publică globală, reprezentând mai mult de 17% din toate bolile infecţioase, provocând peste 700.000 de decese anual. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), până la 80% din populaţia lumii este expusă riscului pentru una sau mai multe boli transmise prin vectori, cea mai importantă povară a acestor boli aflându-se în prezent în zonele tropicale şi subtropicale, afectând în mod disproporţionat cele mai sărace populaţii.
Ce sunt vectorii?
Vectorii sunt organisme vii care pot transmite agenţi patogeni între oameni sau de la animale la oameni. Cei mai cunoscuţi vectori – ţânţarii, muştele, gândacii, căpuşele şi unele rozătoare – sunt responsabili pentru transmiterea unei game variate de paraziţi, viruşi şi bacterii care afectează oamenii şi animalele. Mulţi dintre aceşti vectori se hrănesc cu sângele mamiferelor (inclusiv omul), păsărilor şi reptilelor, ingerând microorganisme patogene de la o gazdă infectată (umană sau animală) pe care le transmit apoi la o nouă gazdă, după ce agentul patogen s-a replicat. Odată ce un vector devine infecţios, acesta este capabil să transmită agentul patogen pentru tot restul vieţii sale, în timpul fiecărei muşcături ulterioare, explică DSP.
Pe lângă bolile virale, există şi infecţii bacteriene transmise de căpuşe la om, precum boala Lyme, Rickettsiozele şi Tularemia.
OMS a dezvoltat un răspuns pentru controlul vectorilor
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a dezvoltat Răspunsul global pentru controlul vectorilor în perioada 2017–2030 (RGCV), oferind astfel o nouă strategie de consolidare a controlului vectorilor la nivel mondial, printr-o capacitate sporită, o supraveghere îmbunătăţită, o mai bună coordonare şi o acţiune integrată între sectoare şi boli.
Febra Denga şi malaria, supravegheate în România
În România, modificările de ordin climatic (temperaturi ridicate, valurile de căldură ce urmează ploilor abundente), precum şi intensificarea circulaţiei de călători şi mărfuri din zone endemice au reprezentat factori favorizanţi pentru apariţia unor cazuri de malarie, febră Denga şi infecţii cu virusul Zika.
În România sunt supravegheate epidemiologic următoarele boli:
Malaria, meningita West-Nile, encefalita de căpuşă (TBE), febra butonoasă, boala Lyme.
Măsuri recomandate populaţiei pentru a preveni bolile transmise prin ţânţari
• purtaţi îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, dacă ieşiţi seara din locuinţe sau când mergeţi în zone cu vegetaţie sau pe malul apelor;
• utilizaţi substanţe repelente pentru ţânţari comercializate în farmacii (DEET, icaridin, IR 3535, para-metan-diol), care se aplică pe părţile descoperite ale corpului (în concordanţă cu instrucţiunile de pe etichetă);
• împiedicaţi pătrunderea ţânţarilor în casă prin folosirea de plase de protecţie la ferestre/uşi;
• utilizaţi substanţe insecticide în locuinţă/în jurul locuinţei;
• utilizaţi sisteme de aer condiţionat în locuinţă;
• utilizaţi plase împotriva ţânţarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau dacă dormiţi în aer liber;
• acoperiţi pătuţul sau căruciorul copilului cu plase împotriva ţânţarilor.
Înmulţirea ţânţarilor poate fi oprită prin:
• evacuarea apei din subsoluri;
• repararea instalaţiilor de apă şi canalizare din subsoluri şi din apropierea locuinţelor;
• evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie şi în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
• îndepărtarea gunoaielor menajere în care se pot adăposti ţânţarii.
Măsuri recomandate populaţiei pentru a preveni bolile transmise prin căpuşe:
• purtaţi haine deschise la culoare, cu mâneci lungi şi pantaloni lungi introduşi în şosete de culoare deschisă şi textură mai deasă;
• purtaţi pantofi sport deschişi la culoare fără orificii sau decupaje (nu este indicat să purtaţi papuci/sandale în zonele endemice);
• aplicaţi substanţe repelente (DEET-Dietiltoluamidă) pe pielea ce ar putea veni în contact cu căpuşele (mâini, braţ–antebraţ, etc) şi utilizaţi spray-uri cu repelenţi pe bază de permetrin pentru haine (în special pe pantofi, şosete, pantaloni, etc);
• trataţi hainele purtate în aer liber, după activităţi desfăşurate în zone cu potenţial de infestare cu căpuşe, prin spălare şi uscare la aer cald sau fierbinte, timp de cel puţin o oră;
• inspectaţi corpul cu atenţie, deoarece căpuşele se pot fixa oriunde fără a provoca disconfort la ataşare sau în timpul hrănirii. Înlăturaţi prompt căpuşele în cazul în care sunt găsite pe corp (cu ajutorul unei pensete cu vârful bont prin prinderea cât mai aproape de piele şi tragerea în sus, astfel încât capul căpuşei să nu rămână în piele);
• după înlăturarea căpuşelor dezinfectaţi pielea cu alcool (70%) şi aplicaţi un unguent cu antibiotic cu spectru larg.
