Aflată pe Lista monumentelor istorice din 2004, Casei Bengescu i-a venit rândul să fie renovată, pentru a doua oară, după circa două secole de la ridicare. Arhiepiscopia Craiovei a depus un proiect pe fonduri structurale, cu o valoare de 3,5 milioane de euro, scopul final fiind constituirea unor laboratoare pentru restaurare de carte veche şi icoane.
Restauratorii sunt piese rare în România. Există judeţe în care nu se găseşte nici unul, altele în care o singură persoană este atestată să poată recupera cărţi vechi sau icoane. „Este un proces scump şi pentru fiecare intervenţie este nevoie de acreditări speciale, fie că este vorba despre carte sau despre o biserică. În momentul în care am gândit acest proiect de reabilitare a Casei Bengescu, scopul nostru era bine stabilit: laboratoarele pentru restaurare, alături de un muzeu cu obiecte de artă eclezială“, afirmă Mariana Pasmangia, consultant în management la Arhiepiscopia Craiovei şi preotul Silviu Ciocşan, inspector monumente istorice, membri ai echipei care a lucrat la elaborarea proiectului depus la ADR S-V Oltenia. Deşi nu a putut fi inclusă între obiectivele acestuia, crearea laboratorului de restaurare ar economisi mulţi bani şi timp, ştiut fiind faptul că lucrările de recuperare sunt foarte scumpe, iar specialiştii – foarte puţini. „Dar destinaţia finală a clădirii aceasta va fi“, adaugă cei doi angajaţi ai Arhiepiscopiei.
Liceu de fete, apoi oficiu de cadastru
De-a lungul timpului, Casa Bengescu a adăpostit o serie de instituţii publice. A fost, pe rând, primul cinematograf din Craiova, a adăpostit Liceul Ortodox de fete, apoi Liceul Industrial nr. 10, iar în ultimii ani a constituit sediul Oficiului de Cadastru. Pe lista Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, clădirea din strada Brestei nr. 26 este inclusă în categoria obiectelor – monumente de clasă B, datând de la sfârşitul secolului al XIX-lea, cu temelii de secol XVIII. „Datele pe care le avem susţin că anul 1925 este marcat de un eveniment de mare însemnătate în evoluţia Liceului Ortodox de fete din Craiova, pentru că pe 14 octombrie se punea piatra de temelie a localului din Calea Brestei. Procesul-verbal încheiat atunci atestă importanţa evenimentului, atenţia pe care i-au acordat-o autorităţile oraşului şi părinţii elevilor. Apoi, perioada 1940-1944 a fost foarte dificilă pentru Societatea Ortodoxă şi pentru şcolile sale. Primul eveniment trist a fost cutremurul din 1940, care a distrus localul internatului de fete şi al uneia dintre grădiniţe. Conform Cărţii de imobil, în clădirea din strada Brestei locuiau în anul 1940 86 de eleve interne, directoarea Maria Zamfirescu, trei menajere, două infirmiere, doi portari, patru pedagoge şi două bucătărese. Se pare că această clădire nu a fost foarte tare avariată, nu i-a fost afectată structura de rezistenţă, dar toate încăperile deveniseră de nefolosit din cauza sobelor dărâmate şi a pereţilor distruşi. În primăvara anului 1941 s-au executat lucrări de restaurare a clădirilor din fondurile existente în contul din Banca Naţională a României“, adaugă Mariana Pasmangia şi Silviu Ciocşan.
Lucrările vor dura trei ani
Proiectul depus la ADR S-V Oltenia se află în stadiu de evaluare. Odată câştigat, fonduri de 3,5 milioane de euro se vor îndrepta spre imobilul din strada Brestei nr. 26, având ca obiectiv restaurarea monumentului istoric de clasă B şi crearea unui muzeu de artă eclezială cu obiecte de patrimoniu – icoană, fond de carte veche, din regiunea Olteniei. „Lucrările vor dura trei ani, suprafaţa totală a clădirii fiind de 2.530 de metri pătraţi. Ulterior se va crea un centru zonal de restaurare, primul de acest fel din Oltenia. Până acum nu au existat nici resurse pentru aşa ceva, dar nici personal specializat. Arhiepiscopia Craiova va alcătui aici un colectiv şi nu vom mai căuta specialişti la Bucureşti, când vom avea nevoie de cineva pentru restaurare“, a declarat Mariana Pasmangia.
