În acest an, ofiţerii BCCO Craiova au constatat o dublare a infracţiunilor cu carduri de credit în Dolj. De asemenea, judeţul este pe primul loc în ţară la numărul de cazuri de infracţiuni cu carduri care au fost soluţionate.
Conform conducerii Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Craiova, numărul infracţiunilor de falsificare de carduri s-a dublat în Dolj faţă de anul trecut. Craiova este „cuibul“ de unde acţionează grupuri de tineri care se ocupă cu falsificarea cardurilor bancare. „S-a constatat o dublare a infracţiunilor cu cărţi de credit în regiunea Oltenia, acestea tinzând să devină un fenomen. Grupurile implicate în fraude cu carduri sunt destul de active în Craiova. De la începutul anului, în Dolj s-au soluţionat cele mai mari cauze pe carduri din ţară“, a explicat comisarul-şef Gheorghe Bică, şeful BCCO Craiova.
Minori şi tinere, folosiţi în fraude cu carduri
Ofiţerii BCCO Craiova au constatat că, în general, grupurile de falsificatori recrutează persoane care se ocupă de „munca de jos“, capii grupurilor stând în umbră şi primind partea lor de bani. În Craiova, mai ales, sunt folosiţi minorii, care nu răspund penal, şi tinerele. De asemenea, grupurile implicate în fraude cu carduri bancare racolează şi persoane mai în vârstă, dar care nu au avut probleme cu legea. Ofiţerii BCCO spun că mai ales din ţările nordice sunt trimise imagini ale unor cetăţeni români, falsificatori de carduri, pentru a fi identificaţi, dar care nu sunt recidivişti. În general, aceste persoane pleacă la muncă în alte ţări, iar după ce rămân fără bani sau locuri de muncă sunt racolate pentru a scoate bani din bancomate.
Tehnici pentru golirea conturilor
Grupurile organizate de falsificatori de cărţi de credit sunt la curent cu ultimele tehnologii şi metode pentru a goli conturile cetăţenilor străini şi, mai nou, ale românilor. Ofiţerii BCCO Craiova trebuie să fie în pas cu aceste tehnici şi metode pentru a putea identifica şi destructura aceste grupuri. S-a stabilit că „începătorii“ în branşă cumpără din Rusia sau Ucraina numere de conturi şi codurile PIN pe care le inscripţionează şi retrag banii. Un „lot“ de 30 de numere costă între 500 şi 1.000 de euro. Nu toate sunt „câştigătoare“, însă este de ajuns ca dintr-un cont să extragă 2-3.000 de euro pentru ca falsificatorii să-şi acopere cheltuielile.
Unele grupuri sunt implicate în obţinerea datelor de pe carduri, această activitate fiind destul de bine pusă la punct. S-a stabilit că, în Italia, cetăţenii români se angajează la diverse societăţi dotate cu cititoare de carduri. Când clienţii achită cu cartea de credit, românii folosesc un cititor de carduri şi reţin datele de pe card. Unii chiar îşi înfiinţează societăţi în Italia pentru a se ocupa de obţinerea datelor. După ce sunt colectate informaţiile de pe cărţile de credit, acestea sunt trimise în ţară, unde sunt inscripţionate pe „blank-uri“.
Altă metodă, folosită pe scară largă tot în Italia, este înlocuirea cititorului de carduri de la intrarea în băncile în care accesul se face pe baza cardului. Alte metode, tastaturile false montate pe bancomate sau microcamerele, considerate mai riscante, nu au fost folosite încă în Craiova.
O metodă de a obţine datele cărţilor de credit ale cetăţenilor este „phsihing-ul“. În acest caz se foloseşte un soft special care atacă bazele de date, de regulă, bazele de date ale site-urilor porno care deţin informaţii despre cărţile de credit ale clienţilor.
Conform datelor deţinute de BCCO Craiova, oltenii acţionează în Italia şi Franţa, în ultimul timp orientându-se spre ţări ca Noua Zeelandă sau Australia.
Lipsuri ale legislaţiei şi băncilor
Ofiţerii BCCO Craiova au subliniat faptul că modul de funcţionare a unităţilor bancare din ţara noastră şi legislaţia sunt speculate de infractori. Conform BCCO Craiova, nu există încă un act normativ care să oblige băncile să-şi instaleze sisteme de supraveghere video la bancomate. Cele care există ori nu sunt folosite, ori sunt de calitate proastă. În al doilea rând, poliţiştii spun că băncile din ţara noastră nu suportă riscul bancar. În cazul în care contul unui client este golit de un falsificator, clientul respectivei bănci nu este despăgubit, ci trimis la poliţie. De asemenea, ofiţerii craioveni spun că băncile cunosc foarte bine care sunt bancomatele vulnerabile, respectiv cele puse în locuri întunecate sau nesupravegheate, însă nu iau nici o măsură pentru a remedia situaţia.
De asemenea, grupurile care se ocupă de fraude cu cărţi de credit speculează şi o lipsă a legislaţiei. Dacă legislaţia în vigoare conţine prevederi pentru deţinerea instrumentelor de falsificare a cărţilor de credit, pentru deţinerea cărţilor de credit clonate nu există nici o prevedere.
Capturi
– În martie, în „Acţiunea Trifoi“, Marius Liviu Răduţ, de 24 de ani, şi Andrei Eugen Stoenescu, de 26 de ani, ambii din Craiova, au fost reţinuţi de ofiţerii francezi de la Crimă Organizată. În Craiova au fost reţinuţi Marian Constantin, Sandu Tănăsache, Ion Constantin, Laura Ştiucă şi Roxana Iuliana Ştefanovici, toţi din localitate, care se ocupau cu contrafacerea cardurilor.
– În februarie, patru tineri, dintre care trei din Dolj, au fost arestaţi în Franţa după ce au fost prinşi în flagrant în timp ce goleau conturile unor francezi cu ajutorul unor carduri clonate.
– Tot în februarie, au fost reţinuţi în Franţa doljenii Ştefan Orlando Iordache, Gabriel Negrilă şi Rodica Negrilă. La Craiova au fost arestaţi Stelică Ionescu şi Adrian Poşulescu.
– În martie au „căzut“ Daniel Ionescu Nicuşor, Călin Barna, Costel Secu, George Carauleanu şi Viorel Tudor.
– În aprilie au fost reţinuţi de ofiţerii BCCO Craiova Luigi Drăgan, Ionuţ Drăgan, Felicia Drăgan, Radu Mihai şi Claudiu Crăciun.
