Cazul Hidroelectrica Mehedinţi, care a ajuns pe 3 aprilie pe masa procurorilor Parchetului instanţei supreme, nu s-a finalizat încă. Din 15 iulie, oamenii legii au deschis alt dosar în care sunt cercetaţi reprezentanţii conducerii pentru investiţii în unele obiecte care ar avea în acte preţurile de achiziţie umflate.
MEHEDINŢI. Dacă în cazul vânzării de energie electrică ieftină către unele firme în spatele cărora ar fi oameni politici prejudiciul este de aproximativ 500 de milioane de euro, de această dată, prejudiciul luat în calcul de procurori şi poliţie depăşeşte 30 de miliarde de lei vechi.
Un fost revizor contabil al Hidrocentralei din Severin a adunat dovezi ale ilegalităţilor din întreprindere şi le-a trimis sub formă de sesizări Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica, dar şi Ministerului Economiei şi Comerţului.
Primul caz a fost descris de Ion Vlad într-un proces-verbal din 2004, când s-a modernizat un depozit al Uzinei Porţile de Fier 2, cu o sumă în valoare de 596 de milioane de lei vechi, investiţie care nu a fost trecută în inventarul unităţii.
Tot în acel an s-au schimbat şi 2.000 de metri liniari de balustradă veche cu una nouă. Balustrada veche a fost predată unui salariat pe bază de proces-verbal, fără număr de înregistrare, aceasta fiind înstrăinată ulterior fără acte.
Lucrarea de înlocuire a acestor balustrade a fost făcută de SC Triton Industry SRL, al cărei administrator era un salariat al Hidroserv, pe nume Nicolae Craioveanu, de profesie scafandru. Aceeaşi societate a executat şi o placă comemorativă în valoare de 192,68 milioane de lei.
Reparaţia acoperişului Uzinei Porţile de Fier II – pagubă de 318 milioane de lei
„Afacerile“ descoperite de Ion Vlad merg de la supraevaluarea unor uscătoare de maşini cu şapte milioane de lei vechi până la faptul că Hidroelectrica a trimis la Porţile de Fier nouă WC-uri ecologice fără să fie cerute de nimeni, deşi s-a plătit pe ele de la 50 la 100 de milioane de lei vechi bucata.
Ion Vlad a mai spus că reparaţia acoperişului Uzinei Porţile de Fier II a produs o pagubă de 318 milioane de lei prin faptul că nu s-au executat toate lucrările, iar contractul a fost dat direct (către SC Hidroconstrucţia), fără licitaţie, în baza unui act adiţional la un contract din 1977.
În timp ce statul are de pierdut de pe urma afacerilor Hidroelectrica, unii angajaţi au numai de câştigat. Anumiţi salariaţi ai hidrocentralei au cumpărat telefoane mobile, unora revenindu-le câte două, iar valoarea acestora depăşea în multe cazuri zece milioane de lei bucata. Suma totală care s-a cheltuit pentru aceste telefoane mobile este de aproximativ 500 de milioane de lei vechi.
Maşinile hidrocentralei au fost folosite în interes personal. Numai în luna ianuarie 2004, valoarea totală a cheltuielilor cu combustibilul acestora era de 1,428 miliarde de lei vechi. Directorul economic Vasilica Boescu a plecat în vacanţă în Grecia, în august 2000, împreună cu alte două familii, cu un microbuz Hidroelectrica şi cu şoferul uzinei.
Hidroserv a vândut ţeavă cu 35.000 de lei vechi kilogramul
În perioada 2000-2006, Hidroelectrica a făcut afaceri pe spatele sucursalelor şi a Hidroserv, care asigura întreţinerea hidrocentralelor.
„În uzină se afla o cantitate de 14.900 de kilograme de ţeavă de inox cu lungimea de aproximativ patru metri, care provenea de la construcţia Hidrocentralei Porţile de Fier II. Aceasta a fost trecută de la activitatea de investiţii în gestiune, în luna mai din 2002, iar o dată cu despărţirea activităţii de producţie de cea de reparaţii, ţeava a trecut în gestiunea Hidroserv cu preţul de 0,57 lei vechi pe kilogram. În 2004, Hidroserv a încheiat un proces-verbal de transformare a ţevii de inox în deşeu şi a vândut-o unei societăţi din Craiova, care nu avea ca obiect de activitate colectarea de deşeuri“, a declarat Ion Vlad.
Hidroserv a vândut ţeava cu 35.000 de lei vechi kilogramul.
În 2005, Hidroelectrica se pare că a făcut cea mai „bună“ afacere, umflând preţurile la care au fost achiziţionate piesele de schimb pentru retehnologizare, de la firma germană VA Tech Hidro LTD.
Un bec de 60 W costa 2,26 milioane de lei vechi bucata, cele de 40 W costau aproape 315.000 de lei bucata, un comutator electric costa 118,05 milioane de lei, iar un întrerupător de 1.600 A costa 162,88 milioane de lei.
Implicaţi în aceste afaceri care au adus un prejudiciu mare statului sunt şi oameni politici din Mehedinţi, dar şi inspectorul- şef al IPJ Mehedinţi.
„Hidroserv şi Porţile de Fier au încheiat un contract pentru întreţinerea de spaţii verzi, care a produs o pagubă de 3,6 miliarde din lucrările care nu au fost făcute şi din care s-au recuperat banii doar parţial. Tot Hidroserv s-a ocupat, potrivit unui raport de audit intern din 2005, de modernizarea unităţii militare din Gura Văii Porţile de Fier (unitatea care asigura paza Hidrocentralei). Hidroserv a subcontractat lucrările către SC Davimar, dar, de exemplu, în loc de uşi de lemn s-au facturat uşi de termopan, deşi Davimar nu produce aşa ceva. Menţionează pe directorul Hidroserv Turnu Severin, Liviu Mazilu, care este şi şeful PNL Mehedinţi, Pavelescu Teodor, director la hidrocentrală, şi Constantin Radoslav, comandantul Poliţiei Mehedinţi. Soţia comandantului a fost angajată la administrativ în hidrocentrală pentru ca Pavelescu să fie sigur că este la umbra legii, a mai declarat fostul revizor Ion Vlad.
Paguba este de 1,6 miliarde de lei, din contracte ce s-au bazat pe „relaţiile bune“ la nivel local.
IPJ Mehedinţi a efectuat cercetări asupra unor factori de conducere de la cele două societăţi
În perioada 2005 – 2007, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mehedinţi a efectuat cercetări asupra unor factori de conducere de la cele două societăţi în trei dosare penale pentru mai multe infracţiuni de natură economică.
Două dosare au fost soluţionate şi au fost înaintate la Parchetele de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, respectiv de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, cu propuneri în funcţie de rezultatele cercetărilor.
Cel de-al treilea dosar se află în lucru la Serviciul de Investigarea Fraudelor, începerea urmăririi penale fiind confirmată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin în luna august 2007, urmând ca la finalizarea cercetărilor să fie înaintat cu propuneri legale aceluiaşi Parchet.
Cu privire la acuzele că şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Mehedinţi ar accepta încălcarea legii de către conducerile societăţilor incriminate pentru că soţia sa lucrează la Hidroelectrica, se poate confirma faptul că ea este angajată din luna iulie 2007 la această societate, dar comisarul-şef Radoslav Constantin, şeful IPJ Mehedinţi, face următoarea menţiune: „Niciodată nu am acceptat ca să încalce cineva legea şi să rămână nepedepsit, iar în familie nu discut probleme de serviciu“.
„Avem de-a face cu un scandalagiu care a înnebunit trei generaţii de miniştri“, a spus Traian Oprea, directorul Hidroelectrica.
Oprea crede că fostul contabil a tăcut „până când nu i s-au mai făcut servicii şi nu i s-a mai dat maşina pentru restaurantul lui“. Şeful Hidroelectrica a spus că s-au derulat şapte acţiuni de control în urma acuzaţiilor revizorului contabil, iar a opta este în derulare, dar „nu s-a constatat nimic“.
Teodor Pavelescu, directorul sucursalei Porţile de Fier Turnu Severin, recunoaşte că „în contractele cu Hidroserv au fost mici erori care s-au recuperat ulterior“.
Despre retehnologizare, Pavelescu spune că „au fost contracte cu predare la cheie, în care au venit şi piesele de rezervă, iar unele cheltuieli, cum ar fi acele becuri, au rămas la urmă, după ce s-au calculat celelalte costuri“.
În urma acestor afaceri, dar şi din cauza unor vânzări de energie electrică ieftină către unele firme, cei care au de suferit sunt consumatorii de rând ale căror facturi sunt încărcate lunar şi plătesc bani în avans la energia consumată.
Oficialii ministerului ridică neputincioşi din umeri în faţa artificiilor financiare pe care le face Hidroelectrica, o companie lovită serios de seceta hidrologică din acest an. Lipsa apei a redus considerabil cantităţile de energie produse de compania de stat. Din această cauză, pentru a asigura contractele pe care le are în derulare, Hidroelectrica a ajuns să cumpere un megawatt/oră (MWh), de pe bursa de energie (OPCOM), cu 50 de euro şi să-l vândă cu 20 de euro „băieţilor destepţi“.
Traian Oprea, directorul general al Hidroelectrica, şi alţi directori ai companiei de stat sunt cercetaţi penal pentru subminarea economiei naţionale, pentru manevre similare operate în 2003, un an cu secetă extremă.
Contractele de vânzare de energie încheiate de societate cu mai multe firme privilegiate, cum ar fi Energy Holding SA, Buzmann Industries, Alro SA, Luxten Lighting saul Enol, au fost ticluite în aşa fel încât să fie de neanulat. Numai o clauză de forţă majoră, seceta hidrologică, poate anula contractele dintre aceste firme.
„Consumatorii casnici ar trebui să accepte scumpirea facturii la energie pentru că şi în alte ţări se procedează la fel şi, mai ales, ponderea facturii de curent în bugetul unei familii nu este atât de mare. Scumpirea energiei se datorează secetei prelungite“, a spus directorul IRE, Jean Constantinescu.
