Sute de oameni s-au înghesuit ieri la selecţia pentru ocuparea locurilor de muncă puse la dispoziţie de angajatorii spanioli.
O dată cu desfiinţarea Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă (OMFM), atribuţiile acestuia au fost preluate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. AJOFM Dolj a organizat ieri la Craiova o selecţie pentru persoanele care doresc să muncească în domeniul agricol în Spania. Deşi contractele de muncă oferite de cei trei angajatori sunt pentru o perioadă de numai o lună, sute de oameni s-au strâns în faţa Casei de Cultură a Studenţilor, locul de desfăşurare a interviurilor.
„Cei care nu sunt înscrişi în baza de date n-au şanse să se angajeze“
Fiind prima selecţie organizată de AJOFM Dolj, cele 372 de locuri de muncă puse la dispoziţie de spanioli s-au adresat doar persoanelor care s-au înregistrat în baza de date a OMFM înainte ca acesta să fie desfiinţat, acestea fiind anunţate telefonic.
Reprezentanţii AJOFM Dolj au chemat la selecţie aproximativ 360 de doljeni. La aceştia s-au adăugat 70 de persoane invitate de AJOFM Olt, 120 din Teleorman, 40 din Vâlcea şi 70 din Gorj. „Dacă printre cei prezenţi sunt persoane care nu sunt înscrise în baza de date, nu au şanse să se angajeze“, a explicat Daniela Neagoe, directoarea adjunctă a AJOFM Dolj. Potrivit acesteia, organizatorii se aşteptau însă la mai mulţi participanţi dintre cei anunţaţi. „Mă aşteptam la mai mulţi participanţi. Nu ştiu dacă au venit toate cele aproximativ 800 de persoane chemate telefonic“, a adăugat Neagoe.
„De sărăcie pleci, nu de drag“
Unii obosiţi, alţii plini de energie, toţi participanţii la selecţie aşteptau cu sufletul la gură începerea interviurilor. „Cheamă 400 de persoane, pe care le fac să aştepte ore-n şir în soare, în zadar. Suntem aici de la ora 3.00. Am împrumutat bani să venim până aici“, a declarat Mihai Lungu, de 36 de ani, din Mârşani, evident nemulţumit de îngrămădeala de afară şi de aşteptarea îndelungată.
Indiferent că au mai fost sau nu în străinătate, toţi cei veniţi la selecţie pleacă mai mult de nevoie de acasă, din cauza lipsei banilor. „Vrem să muncim în străinătate pentru că se câştigă mai bine. Am mai fost o dată la cules de măsline“, a spus Lucian Răduţ, de 24 de ani, din Mârşani, care s-a postat în faţa Casei Studenţilor de la ora 6.00. „De sărăcie pleci, nu de drag. Eu am mai fost o dată. Am vrut să mă duc pe perioada verii şi aş fi vrut să stau trei – patru luni la muncă, dar cine mă cheamă?“, a explicat Ion Ţurlea, de 34 de ani, tot din Mârşani, care nu este singurul din familie care a muncit în străinătate; şi soţia sa a muncit peste hotare, dar au fost plecaţi pe rând, ca să nu-şi lase copilul singur acasă.
Satisfacţia muncii în străinătate
Unii dintre cei care au mai muncit în străinătate spun că după mai multe plecări traiul devine mai bun. „Eu am fost de trei ori la cules de căpşuni – în 2004, în 2006 şi anul acesta. Se merită, acolo se câştigă. Aici am lucrat 18 ani la sere, însă salariul era mic“, a declarat Mariana Sârbu, de 37 de ani, din Goieşti, care trebuie să-şi întreţină fiul de 15 ani. După cele trei perioade petrecute la muncă în străinătate, aceasta a reuşit chiar să-şi ridice o casă cu două camere şi o sală şi să-şi facă şi o fântână. „Acolo se câştigă bani, dar aici ne ajung cât să trăim de azi pe mâine“, a adăugat femeia.
La fel de norocoasă a fost şi o craioveancă de 46 de ani. „Banii ne determină să plecăm. Eu am mai fost şi mi-au rămas câte 700 – 900 de euro – depinde de câte ore aveam. Aici, dintr-un salariu de 400 – 500 de lei trebuie să trăiască patru persoane. În plus, eu stau în Craioviţa – dacă-mi găsesc de lucru pe Calea Bucureşti, mare parte din bani se duc pe drum“, a spus Corina. Aceasta a explicat că munca în străinătate nu este mai grea decât în România şi că se câştigă bine, chiar dacă perioada este de doar o lună. „Probabil că e la cules de struguri sau plante. Se câştigă mai bine decât acolo (pentru şase ore şi jumătate – 36 de euro), chiar dacă e perioadă mai scurtă“, a spus Corina.
Unii participanţi la selecţie nu au amintiri la fel de plăcute legate de munca în străinătate. „Am fost pentru o lună în Germania, la cules de sparanghel. Dacă stai însă doar atât nu te alegi cu nimic. Eu am plătit drumul până la Bucureşti, fişa medicală (240 de lei), biletul dus-întors 250 de euro, cazarea şi masa acolo şi m-am întors cu 50 de euro“, a afirmat Vasile-Cornel Mateescu, un tânăr, de 26 de ani, care a explicat că pleacă la muncă în străinătate pentru a-şi întreţine familia.
