Ieri s-a lansat la Craiova încă un proiect cu finanţare europeană, care îşi propune să intermedieze afacerile româno-bulgare. Firmele bulgăreşti fac afaceri bune în ţara noastră, unde vând alimente la preţuri mult mai mari decât în Bulgaria. În schimb, firmele româneşti plătesc impozite statului bulgar, pentru că multe şi-au mutat sediile peste Dunăre, unde taxele şi impozitele sunt mai mici.
Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare (ARoTT) împreună cu partenerii săi bulgari au lansat ieri, la Craiova, proiectul „Sprijinirea cooperării transfrontaliere în mediul de afaceri şi promovarea identităţii regiunii Dolj-Olt-Pleven-Vidin-Montana“, cu finanţare europeană prin Programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria. „Obiectivul specific al proiectului este identificarea de oportunităţi de afaceri din această regiune. În Bulgaria există foarte multe produse de calitate şi cu preţuri cu mult sub piaţa românească. În acelaşi timp, în România există foarte multe tehnologii, care pot conduce la o creştere a afacerilor din această regiune“, a precizat Gabriel Vlăduţ, managerul de proiect. Întregul proiect se va desfăşura pe durata a 18 luni, are o valoare totală de 285.540 de euro, iar pe parcurs se vor organiza întâlniri de lucru, o expoziţie cu produse româneşti şi bulgăreşti, precum şi patru misiuni economice, în care se pot vizita fabrici din cele două ţări. Altfel spus, în aceste misiuni economice (două în România şi două în Bulgaria), partenerii de afaceri pot să vadă unde se fabrică efectiv produsele pe care ar urma să le vândă ei în ţara lor. Chiar dacă suntem într-o regiune săracă şi ne aflăm în plină criză, în Dolj s-au înfiinţat 900 de firme în 2010, „ceea ce arată că există o dorinţă de afaceri în această zonă“, a spus Gabriel Vlăduţ. Şi Stilian Varbanov, din regiunea bulgărească Pleven, a precizat că, într-o perioadă de criză, cum este cea actuală, „un proiect ca acesta care să sprijine oamenii de afaceri este binevenit“.
Ce ne diferenţiază de bulgari
Coordonatorul proiectului lansat ieri, Gabriel Vlăduţ, susţine că investitorii care vor să vină în Dolj sau în alte zone din ţară ştiu ce au de făcut şi vin „pregătiţi. Ştiu foarte bine ce vor şi au resurse. Tot ce trebuie este să li se arate unde să se «planteze», ce costuri trebuie să suporte, ce posibilităţi au de racordare la utilităţi“. La acest capitol, bulgarii sunt cu mult înaintea noastră, la ei existând cartografiere prin satelit, astfel că ei le pot arăta investitorilor ce poziţii exacte pot să ocupe pe harta regiunii şi ce posibilităţi, respectiv utilităţi au în zonă. „Bulgarii au un sistem care funcţionează pe bază de GPS, care se poziţionează pe hărţile administrative şi se pot vedea, deci, pe hărţi publice“, a arătat Vlăduţ.
Bulgarii îşi vând produsele pe piaţa românească
Întrebaţi dacă există firme româneşti în Bulgaria, reprezentanţii de peste graniţă au răspuns că prezenţa companiilor româneşti pe piaţa bulgărească este foarte slabă. Invers, lucrurile merg foarte bine, bulgarii vânzându-şi cu succes produsele, în special cele alimentare, pe pieţele româneşti. „Există mai multe firme bulgăreşti prezente pe piaţa voastră, datorită diferenţei de preţuri, mai ales la alimente. La noi sunt preţurile alimentelor mult mai mici decât la voi, în România. La voi sunt mai ieftine produsele din agricultură, legumele. Firmele româneşti vând pe piaţa bulgărească produse tradiţionale: lemn şi pietriş“, a spus Stilian Varbanov. Îmbucurător pentru români este, totuşi, faptul că autoturismele româneşti câştigă teren şi pe piaţa de la sud de Dunăre, după cum au afirmat bulgarii prezenţi ieri la Craiova.
Firme româneşti, impozite bulgăreşti
Impozitele şi taxele bulgarilor, mult mai mici decât la noi, au determinat multe companii româneşti să îşi mute sediile peste graniţă (deşi au puncte de lucru pe teritoriul românesc) şi să plătească statului bulgar impozite mai mici comparativ cu cele din ţară. Acest lucru s-a întâmplat după ce mii de români şi-au înmatriculat maşinile în Bulgaria, datorită taxelor percepute acolo, chiar şi de zece ori mai mici decât cele cerute de statul român. Proiectul lansat ieri nu vizează companiile mutate peste graniţă. „În cadrul acestui proiect nu ne veţi auzi discutând despre firmele care îşi mută sediul din România în Bulgaria, care sunt destul de multe, ci ne adresăm firmelor care aduc valoare adăugată şi care au producţie sau prestează servicii“, a explicat Gabriel Vlăduţ. De altfel, teoretic, proiectul se adresează unui număr de 2.500 de IMM-uri din Dolj, Olt, Pleven, Vidin şi Montana.
