Consilierul şcolar din filmele americane care rezolvă problemele existenţiale ale tinerilor a apărut şi în unităţile de învăţământ autohtone. Plătit ca un dascăl obişnuit, dar antrenat pentru a face faţă conflictelor dintre elevi, profesori şi părinţi, el oferă consiliere în carieră şi îi iniţiază pe tineri în arta comunicării.
Consiliere în carieră, testări psihopedagogice, educaţie pentru sănătate, educaţia copiilor supradotaţi, rezolvarea tulburărilor de comportament ale elevilor, a dificultăţilor de adaptare şi învăţare, a conflictelor dintre părinţi, elevi şi profesori, toate acestea intră în atribuţiile consilierului şcolar. Aşa că, dacă aţi absolvit o facultate de psihologie, sociologie, psihopedagogie sau facultatea de filosofie în anii 1979 şi 1989, dacă vă plac copiii, aveţi abilităţi de comunicare şi capacitatea de a vă pune în locul celuilalt, atunci sunteţi persoana potrivită pentru a ajunge consilier şcolar.
Titularizat pe post, ca orice profesor
Dar drumul până la cabinet nu este uşor şi trebuie să treceţi prin titularizare deoarece un post de consilier şcolar este asemenea oricărui loc în învăţământ. „Posturile de consilier şcolar sunt contabilizate ca posturi didactice, iar ca să apară un astfel de loc într-o şcoală trebuie să se restructureze altă catedră sau chiar o clasă. Directorul unităţii de învăţământ este cel care identifică acest post şi solicită un consilier şcolar care să îl ocupe. De cele mai multe ori, directorii nu înţeleg acest lucru şi fac cereri către noi şi către inspectorat“, a explicat Adriana Rotaru, directoarea Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Dolj. După ce i s-a găsit post, aspirantul la statutul de consilier şcolar trebuie să dea un test de angajare în care trebuie să îşi demonstreze capacitatea de a înţelege şi rezolva problemele elevilor. „Din păcate, legea nu prevede şi un interviu, dar pentru ca să îi testăm abilităţile, în testul scris pe care candidatul îl dă există o parte de metodică unde trebuie să rezolve o problemă concretă, să facă faţă unei situaţii reale cu care se poate confrunta. Acest subiect reprezintă 30% din notă şi de el depinde, practic, angajarea“, a menţionat Adriana Rotaru.
Criză de consilieri la ţară
Uşa unui consilier este mereu deschisă pentru tinerii care se confruntă cu diferite probleme, dar în unităţile de învăţământ din Dolj există un consilier la aproximativ două mii de copii. „Sunt foarte puţini şi nu acoperim nici jumătate din problemele cu care ne confruntăm. Legea prevede un consilier la 800 de şcolari sau la 400 de copii de grădiniţă, iar conform unui proiect de lege numărul ar trebui redus la jumătate. Noi avem însă 39 de cabinete de consiliere în şcoli şi cinci consilieri la Centrul de Asistenţă Psihopedagogică. În alte judeţe, de exemplu, sunt sute de consilieri“, a spus Adriana Rotaru. Criza se manifestă şi în mediul rural, unde numai în cinci unităţi de învăţământ există câte un astfel de cabinet. Copiii din Işalniţa, Brădeşti şi Coţofeni pot cere ajutorul consilierului. Cei mai mulţi consilieri sunt în şcolile craiovene, în timp ce în celelalte oraşe există câte unul.
Absolvenţii, nepregătiţi pentru consiliere
Majoritatea consilierilor doljeni sunt tineri până în 30 de ani care nu îşi învaţă meseria în facultate, ci la locul de muncă, lucrând cu copiii şi făcând faţă problemelor din şcoli. „90% dintre consilierii noştri sunt absolvenţi de sociologie, dar în facultatea de sociologie nu se studiază psihologia copilului şi nu au pregătire în consiliere. 60% dintre ei s-au înscris la masterate, dar cel mai mult învaţă când intră în contact cu copiii“, a precizat Adriana Rotaru. Consilierul şcolar oferă asistenţă individuală şi de grup, participă la şedinţele cu părinţii, elaborează programe şi parteneriate pe diferite teme şi intervine în problemele conflictuale. „Consilierul şcolar trebuie să asigure atmosfera potrivită în şcoală şi să rezolve problemele care apar între elevi şi dascăli, elevi şi părinţi. Nu este un sfătuitor, ci un sprijin. Nu le oferă soluţia, ci îi ajută să o descopere singuri“, a mai spus Adriana Rotaru.
Profesie cu două tăişuri
Sunt şi oameni cărora această profesie li se pare riscantă şi au renunţat la postul de consilier şcolar, dar majoritatea celor care ajung în cabinetele din şcoli reuşesc să rezolve toate conflictele. „A fost un caz în care o tânără a plecat pentru că a spus că i se pare periculos să lucreze cu unii copii care au probleme. A fost un caz izolat, dar a arătat altă latură a acestei meserii. În general, consilierii fac faţă tuturor provocărilor şi reuşesc să rezolve conflictele“, a precizat directoarea CJARE Dolj.
