Jumătate din legumicultorii doljeni care au sere şi solarii nu şi-au plătit impozitul pe venitul agricol la termenul legal. Fiscul îi ameninţă cu executarea silită pe cei 266 de restanţieri. În medie, un zarzavagiu are de plată „imensa“ sumă de 22 de lei.
În timp ce marii evazionişti se plimbă nestingheriţi cu maşini luxoase prin Craiova şi sfidează contribuabilul de rând, Fiscul doljean vrea să execute silit ţăranii care cultivă zarzavaturi şi flori în sere şi solarii şi care nu şi-au plătit jumătate din impozitul pe venitul agricol scadent la 1 septembrie. 2008 este primul an în care zarzavagiii au fost introduşi la plata impozitului pe venit, aspect care ar fi trebuit să aducă serioase venituri bugetului de stat, având în vedere că regiunea se pretează la cultivarea legumelor mai mult decât alte zone din ţară. De la începutul anului şi până acum, 284 de legumicultori doljeni au plătit la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) 6.224 de lei, potrivit cifrelor furnizate de Finanţe. Ceea ce înseamnă că, în medie, un legumicultor a plătit până în 22 de lei la stat, reprezentând 50% din impozitul pe venitul agricol cuvenit anului 2008. În judeţ, mai sunt 266 de agricultori care au depus declaraţii că obţin astfel de venituri agricole, dar nu s-au deranjat să le şi plătească la termenul legal. Acestora, Fiscul le pregăteşte ceva. „Menţionăm că pentru recuperarea sumelor restante vor fi aplicate măsuri de executare silită, conform OG nr. 92/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare“, se arată într-un comunicat al DGFP Dolj, transmis redacţiei. Deplasarea inspectorilor fiscali pe teren ar costa mai mult decât impozitul de 22 de lei care ar fi trebuit plătit statului. Potrivit Codului Fiscal, erau obligaţi ca până la 1 septembrie să achite la stat 50% din impozitul anual pe venitul agricol cei care se ocupă de „cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat“. Mai erau obligaţi să achite acest impozit şi cultivatorii de ciuperci, de arbuşti şi de plante decorative, precum şi cei care se ocupă de exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole. Restul de 50% din impozit are termen de plată 1 noiembrie.
Impozit şi pentru cultivatorii de cereale
În Codul Fiscal se prevede ca şi cei care cultivă cereale să achite un impozit statului român, în premieră începând de anul acesta. Chiar dacă este vorba de numai 2% din valoarea mărfii vândute, legiuitorul a lăsat portiţe de scăpare, respectiv de evaziune fiscală, atât pentru ţăranul de rând (în calitate de vânzător), cât şi pentru firmele care cumpără cereale. Trebuie să plătească impozitul de 2% aplicat la valoarea cerealelor vândute cei care obţin venituri din „valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenuri agricole proprietate privată sau luate în arendă, iar produsele au fost vândute unităţilor specializate pentru colectare, unităţilor de procesare industrială“. Această ultimă precizare creează portiţe pentru evaziune, pentru că nu sunt impozitate toate tranzacţiile cu cereale, ci numai cele cu unităţile specializate. De exemplu, dacă ţăranul vinde grâul din curte, iar cumpărătorul îi dă banii pe loc, atunci cu toţii scapă de impozite. Firma care se ocupă de achiziţii nu emite factură (de unde decurg alte sustrageri de la lege), iar ţăranul rămâne cu 2% în buzunar. Asemenea cazuri sunt greu de controlat de către Fisc, iar „hoţul neprins rămâne negustor cinstit“.
Problema e baza impozabilă
Într-un judeţ unde particularii din domeniul legumicol au şi sere, şi solarii, iar toată familia câştigă din această muncă, veniturile declarate la Fisc sunt derizorii. În localităţile Teasc, Desa, Ciuperceni, Dăbuleni şi Călăraşi sunt printre cei mai mulţi zarzavagii care se încadrează în criteriile legii privind plata acestui impozit pe venitul agricol. Or, dacă impozitul pe venitul agricol (15% aplicat şi în sistem real şi la norme de venit) pentru o persoană reprezintă în medie 44 de lei (în două tranşe de câte 22 de lei), înseamnă că ţăranii doljeni ar fi obţinut din roşii şi castraveţi venituri modice pe tot anul, în jurul sumei de 300 de lei. Or, un cultivator de legume în solar sau seră poate obţine 300 de lei din vânzarea produselor într-o singură zi. Dar dacă Fiscul merge în control şi îi cere zarzavagiului să plătească impozitul declarat (că nu a fost achitat la timp), fără să verifice şi dacă a declarat venitul real, atunci…
