Planurile Casei Albe şi ale Rezervei Federale americane de redresare a economiei SUA par să dea roade, astfel că investitorii şi-au reîntors privirile către bancnota verde, euro coborând de la maximul istoric de 1,602 dolari, din 22 aprilie, la 1,5362, la sfârşitul săptămânii trecute.
Rezerva Federală a micşorat săptămâna trecută dobânda de politică monetară până la 2%, de la 2,25%, în martie, şi 5,25%, în septembrie anul trecut, confirmând aşteptările majorităţii analiştilor, iar comunicatul de presă care a urmat semnala că următoarea decizie de politică monetară va depinde de evoluţia economiei şi de pieţele financiare. „Pieţele financiare rămân într-o stare de tensiune considerabilă, iar condiţiile aspre de creditare, precum şi adâncirea problemelor de pe piaţa imobiliară pot exercita presiuni asupra creşterii economice în următoarele trimestre“, se arăta în comunicatul Fed.
În acelaşi timp, administraţia Bush a demarat procesul de reducere a taxelor şi de returnare a lor, în speranţa de a diminua criza de lichiditate din piaţă, care a determinat o creştere a costurilor de creditare.
La nivelul săptămânii, cotaţiile au scăzut de la 1,5660 la 1,5362 dolari, piaţa americană închizându-se vineri în jurul valorii de 1,54 dolari. Stabilizarea parităţii euro/dolar a venit pe fondul anunţului referitor la piaţa muncii din SUA, unde numărul locurilor de muncă a scăzut în aprilie, pentru a patra lună consecutiv, însă reducerea a fost mai mică decât anticipările analiştilor, investitorii considerând că Fed va încetini ritmul de reducere a dobânzii. Departamentul american al muncii a anunţat că, luna trecută, numărul locurilor de muncă s-a diminuat cu 20.000, faţă de anticipările de 80.000 indicate de analişti.
Aprecierea dolarului a fost alimentată şi de anunţul făcut de Fed, Banca Centrală Europeană şi Banca Elveţiei, că vor continua procesul de alimentare cu lichiditate a pieţelor, pentru a determina reducerea efectelor cauzate de pierderile suferite de marile bănci comerciale în urma crizei subprime, declanşate la jumătatea anului trecut. Această decizie ar urma să reducă distanţa dintre dobânda LIBOR şi nivelul randamentelor titlurilor de tezaur americane, principala sursă de reducere a deficitului de cont curent al SUA.
Aprecierea dolarului, stabilizarea relativă a preţului la barilul de petrol şi reducerea perspectivelor creşterii inflaţiei au reprezentat tot atâtea motive pentru investitori să îşi reducă o parte din portofoliile deţinute pe aur, ceea ce a echivalat cu scăderea preţurilor unciei până la valori care se mai înregistrau în urmă cu trei luni.
De obicei, aprecierea dolarului scumpeşte aurul pentru posesorii de alte valute şi coboară adesea cererea de lingouri.
Vineri, pe London Bullion Market, preţul unciei de la cele două fixing-uri au fost de 854,25 şi 853,50 dolari, faţă de 937,25 dolari la începutul lunii, mai mic cu aproape 200 de dolari faţă de maximul istoric, de 1.032,50 dolari, atins la jumătatea lui martie.
Pe COMEX, divizia specializată a New York Mercantile Exchange, uncia era cotată vineri, pentru contractele cu scadenţa în iunie, la 858,50 dolari.
Radu Georgescu
