SchwuZ, cel mai „vechi şi mai mare” club gay de dans din Germania, s-a declarat falit după aproape jumătate de secol de activitate, fiind victima inflaţiei şi a unei culturi a petrecerilor în continuă evoluţie, care ameninţă viaţa de noapte din Berlin, scrie The Guardian.
Problemele de management şi aplicaţiile de întâlniri au fost printre factorii care au pus SchwuZ în dificultate anul trecut, iar în mai clubul şi-a redus programul de funcţionare, a concediat personal şi a cerut ajutorul clienţilor fideli pentru a acoperi deficitul crescând, fără prea mare succes însă.
Joi, echipa de management a postat pe Instagram: „SchwuZ a depus cerere de insolvenţă. Dar: nu vrem să renunţăm!”
Postarea a subliniat rolul esenţial al SchwuZ pe scena LGBTQ+ din Berlin de la înfiinţarea sa, în Kreuzberg, în 1977, contribuind, doi ani mai târziu, la lansarea paradei Christopher Street Day şi a revistei queer Siegessäule.
Faliment după 50 de ani
„De aproape 50 de ani, SchwuZ este mai mult decât un simplu club. Este o a doua sufragerie. Un loc pentru arta queer, comunitate, familie, rezistenţă”, se arată în mesaj. „Mulţi dintre noi am găsit aici ceea ce căutam: un cămin, familia pe care ne-am ales-o şi libertatea”.
SchwuZ, prescurtarea de la SchwulenZentrum sau centru gay, s-a mutat în 2013 într-un spaţiu mult mai mare, cu o capacitate de 1.000 de petrecăreţi, în cartierul la modă Neukölln, ceea ce ar a fost probabil începutul sfârşitului.
Anul acesta, clubul a înregistrat un deficit lunar de 30.000-60.000 de euro, cu venituri în scădere, a relatat postul public de televiziune RBB.
Directorul general al SchwuZ, Katja Jäger, a declarat că economia în declin, îmbătrânirea clientelei de bază şi criza care se instalează pe scena cluburilor din Berlin au avut un impact negativ.
MOARTEA CLUBURILOR
Creşterea chiriei şi a preţurilor la energia electrică ameninţă să pună capăt activităţii multor localuri îndrăgite din Berlin, după o scurtă revigorare post-Covid, într-un fenomen sumbru cunoscut sub numele de „Clubsterben” (moartea cluburilor).
În mai, SchwuZ a fost nevoit să concedieze 33 de angajaţi – cam o treime din personal, mulţi dintre ei cu vechime – şi să reducă numărul spectacolelor profesionale de drag.
O campanie de crowdfunding a strâns doar 3.000 de euro din suma ţintă de 150.000 de euro.
Clubul a lansat acum o ultimă încercare de a-şi mobiliza susţinătorii „pentru viitoarele generaţii queer care au nevoie de un loc care să le ridice moralul, să le împuternicească şi să le facă vizibile”.
Postarea de pe reţelele sociale a stârnit un val de solidaritate, iar vedeta drag şi activista politică Gloria Viagra a promis: „Împreună putem reuşi…!!!!”
Alţi comentatori s-au plâns însă de playlistul muzical învechit şi de preţurile exorbitante de la intrare.
SchwuZ speră să rămână deschis până în octombrie, când vor începe procedurile de insolvenţă, a informat RBB.
Cluburile de noapte, situaţie grea
Declinul scenei cluburilor de noapte din Berlin a devenit din ce în ce mai pronunţat în ultimul an. Busche Club, un club de dans istoric pentru gay şi lesbiene, s-a închis weekendul trecut după patru decenii, invocând creşterea costurilor de funcţionare. Busche a fost fondat în 1988 în Berlinul comunist de Est şi şi-a creat o imagine de „anti-Berghain” – un loc de petrecere pentru un public internaţional.
În noaptea de Revelion, Watergate, un club de lux situat pe malul râului şi parte a scenei muzicale electronice, s-a închis după 22 de ani, invocând o serie de dificultăţi, printre care inflaţia, preferinţa crescândă pentru evenimentele muzicale în aer liber, salariile ridicate ale DJ-ilor şi scăderea numărului de zboruri low-cost către Berlin.
Clubul techno Wilde Renate, care oferă dans în aer liber şi în interior, a anunţat că se va închide la sfârşitul anului, după o lungă dispută cu un magnat imobiliar privind contractul de închiriere.
Extinderea planificată a autostrăzii A100 reprezintă o ameninţare suplimentară pentru mai multe cluburi populare din jurul gării Ostkreuz, ceea ce a determinat proteste pentru ca guvernul de centru-dreapta din Berlin să renunţe la construcţie. Emiko Gejic, purtător de cuvânt al grupului de lobby Club Commission, a declarat: „Cluburile sunt o parte importantă a ADN-ului oraşului, dar şi un factor economic”.
