Vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a anunțat demisia în cadrul unei conferințe de presă susținute azi la Palatul Victoria, după valul de critici apărut în spațiul public privind implicarea sa într-un caz de mită petrecut între 2009 și 2017.
Anastasiu a respins acuzațiile de corupție, a vorbit despre presiuni administrative, șantaj și a susținut că a acționat într-un context de criză pentru a evita falimentul firmei sale.
„Nu am venit să mă poziționez ca victimă, nici să ofer justificări. Îmi asum decizia de a mă retrage din Guvern pentru a nu periclita agenda reformelor și încrederea publicului. Plec pentru că am deranjat prea multe sinecuri și pentru că nu vreau ca scandalul să afecteze direcția pe care România trebuie să o urmeze”, a declarat Anastasiu.
Dosarul ANAF: între presiune, teamă și complicitate
Vicepremierul a rememorat pe larg un episod petrecut în perioada 2005–2009, în care firma sa, aflată în dificultate financiară, a fost ținta unui control abuziv, prelungit și fără finalitate clară.
- Compania, aflată în colaps în timpul crizei economice, a fost anchetată trei ani de Poliția Economică.
- Ulterior, un control ANAF ar fi fost folosit de o inspectoare pentru a exercita presiuni în vederea semnării unui contract fictiv de consultanță cu o firmă indicată chiar de ea.
- Anastasiu susține că decizia de a accepta acea soluție a fost luată pentru a evita falimentul, și că partenerul său de afaceri este cel care a semnat contractul și ulterior a denunțat cazul la DNA.
„Era o alegere: să ne prăbușim și să-i lăsăm pe oameni fără serviciu sau să facem ce ni s-a cerut. A fost un șantaj. Nu pentru îmbogățire, ci pentru supraviețuire”, a spus el.
Scandalul mitei: recunoaștere, dar nu culpă
Anastasiu a descris pe larg contextul în care, în urma unui control ANAF, partenerul său de afaceri a semnat un contract fictiv de consultanță cu o firmă indicată de o inspectoare fiscală, ulterior condamnată definitiv pentru mită și trafic de influență.
„Era o alegere imposibilă: faliment sau șantaj. Aveam sute de angajați și mii de clienți. Am cedat. Am greșit, dar am făcut-o pentru a salva o companie care plătea taxe și oferea locuri de muncă”, a spus el.
Presiune publică, cost politic
Deși nu a fost inculpat, iar în dosar a avut calitatea de martor, Anastasiu a devenit rapid o țintă politică, mai ales în contextul în care face parte din echipa de reformă a companiilor de stat, un domeniu cu mize uriașe și interese adânc înrădăcinate.
„Reforma deranjează. Sunt 1.337 de companii de stat, multe ineficiente, pline de sinecuri. Când începi să cureți, e ca și cum bagi bățul într-un viespar. Știam că va fi rezistență, dar nu voiam să devin o povară pentru acest guvern”, a spus el.
Despre șpagă: „Există două tipuri – a noastră a fost de supraviețuire”
Dragoș Anastasiu a invocat un studiu sociologic asupra fenomenului corupției în România pentru a argumenta că nu toate actele de mită au același impact moral:
„Există șpăgi de îmbogățire și șpăgi de supraviețuire. Ceea ce s-a întâmplat a fost un mecanism al fricii și presiunii. Nu mi-am dorit niciodată să fiu parte din așa ceva.”
Vicepremierul a declarat că nu a beneficiat de vreo scutire legală, nu a făcut un denunț personal și nu a fost inculpat. A colaborat cu ancheta ca martor, iar ulterior partenerul său a depus denunțul care a dus la condamnarea funcționarei ANAF la 5 ani și 2 luni de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență.
Reacțiile Guvernului și ale clasei politice
Premierul Ilie Bolojan nu a comentat oficial până la această oră, dar surse guvernamentale vorbesc despre o „decizie înțeleaptă care protejează direcția reformistă a executivului”. Opoziția a salutat demisia, dar a cerut o „reevaluare morală a celor care gestionează fonduri și politici publice”.
Ce urmează?
Reforma companiilor de stat va continua, dar confruntarea cu vechiul sistem administrativ se anunță tot mai tensionată.Anastasiu va fi înlocuit în zilele următoare prin decizie a premierului. Ancheta DNA privind cazul de mită este considerată închisă, după condamnarea funcționarei ANAF.
Citește și: Nicușor Dan, la Salzburg: România și Austria vor un nou capitol în relațiile bilaterale
