Data de 31 octombrie este Ziua Internaţională a Mării Negre, sărbătoare instituită în anul 1996, când cele şase ţări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acțiune (PSA) pentru Marea Neagră, un document ce conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea zonei, informează Agerpres.ro. Evenimentul este marcat printr-o serie de activităţi cultural-educative, expoziţii de fotografii, concursuri, târguri şi jocuri distractive prin care se urmărește conştientizarea populaţiei în vederea adoptării unui comportament pozitiv şi responsabil faţă de mediul marin şi costier, fiind însă, în acelaşi timp, şi un prilej de bucurie.
Situaţia ecologică a Mării Negre s-a înrăutăţit în ultimii 35 de ani, din cauza reziduurilor transportate de râurile din 17 ţări, a pescuitului excesiv şi a deversărilor necontrolate de produse petroliere. Cele mai multe stocuri de peşte din Marea Neagră, deja afectate de consecinţele poluării, au fost supra-exploatate sau sunt ameninţate de supra-exploatare, prin urmare există un risc serios de pierdere a unor habitaturi valoroase şi a unor peisaje, şi, în cele din urmă, a biodiversităţii şi productivităţii ecosistemului Mării Negre.
La 21 aprilie 1992, a fost semnată la Bucureşti Convenţia de Protejare a Mării Negre Împotriva Poluării, dezvoltată cu asistență UNEP, documentul fiind semnat, ulterior, de toate ţările din regiune. Convenţia de la Bucureşti a intrat în vigoare la 15 septembrie 1992, reprezentând cadrul legal care concentrează priorităţile şi principalele direcţii ale activităţilor internaţionale în problemele de mediu ale bazinului Mării Negre, incluzând conservarea biodiversităţii.
Totodată, o politică comună a ţărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea şi folosirea resurselor, a fost formulată în Declaraţia de la Odessa, document semnat de ministerele Mediului din Bulgaria, Georgia, Rusia, România, Turcia şi Ucraina la 7 aprilie 1993, în Ucraina. Declaraţia conţine un program rezonabil al acţiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societăţii pentru conservarea şi protecţia mediului Mării Negre. În fapt, declaraţia dezvoltă şi detaliază ideile Convenţiei de la Bucureşti, ţinând cont şi de deciziile Summit-ului pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro.
Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internaţional pentru Managementul Mediului şi Protecția Mării Negre – Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat în 1993, sub egida Autorităţii de Mediu Internaţionale (GEF), cu misiunea de a asista guvernele ţărilor din bazinul Mării Negre în implementarea Convenţiei. BSEP a dezvoltat o bază instituţională pentru dezvoltarea unui mecanism eficient de implementare a Convenţiei de la Bucureşti.
Marea Neagră este o mare intercontinentală, orientată est-vest, între Europa şi Asia, cu o suprafaţă de 461.000 kmp şi o adâncime maximă de 2.211 metri, care scaldă ţărmul României pe o lungime de 245 km. Pe ţărmurile Mării Negre se găsesc şase ţări: Bulgaria şi România în vest, Ucraina în nord, Federaţia Rusă în nord-est, Georgia în est şi Turcia în sud.
