Contractul-cadru pentru realizarea locurilor de joacă în Craiova se anunţă disputat de firmele în domeniu.
Roda Composites SRL, o societate cu sediul în Moreni (Dâmboviţa), contestă documentaţia de atribuire prin care Primăria Craiova a scos la licitaţie contractul-cadru (patru ani) privind achiziţia şi montarea de echipamente pentru locurile de joacă, în valoare totală de 34,1 milioane de lei (fără TVA). Municipalitatea a publicat anunţul de licitaţie pe 7 septembrie şi aşteaptă firmele interesate să depună oferte până pe 22 octombrie. Valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent este de 8,5 milioane de lei fără TVA. Aşa cum relatam recent într-un articol apărut în GdS („Craiova, locul de joacă al Olguţei“ – 19 septembrie), uimeşte suma alocată acestui proiect – 9,6 milioane de euro – un efort deosebit pentru bugetul local. Pe lângă componentele tradiţionale, locurile de joacă ar urma să conţină sisteme multilabirint şi echipamente pentru fitness. Ulterior, primarul Lia Olguţa Vasilescu a susţinut într-o conferinţă de presă că nu este obligatoriu să fie cheltuiţi toţi banii alocaţi contractului-cadru. „Nu este obligatoriu să ajungem la această sumă, poate ajunge şi la un milion. Am pus mult, pentru a nu se mai întâmpla ce s-a întâmplat cu acordul-cadru pentru drumuri. S-a licitat pentru o sumă mică şi acum am ajuns în situaţia stupidă în care Delta ACM ‘93 are contract pe patru ani, dar s-au cheltuit banii din contract. (…) Nu este o sumă mare, având în vedere că un parc din Bucureşti a costat patru milioane de euro. Dacă le facem cu un milion de euro în patru ani, e bine“, susţine primarul. Cu toate acestea, suma propusă este de aproape zece ori mai mare. Pe acelaşi principiu, municipiul ar putea angaja contracte pe sume de zece ori mai mari, pentru a nu mai organiza tot timpul licitaţii.
Ce reproşează contestatorul
Societatea Roda Composites SRL solicită „anularea procedurii de atribuire şi obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire, cu respectarea prevederilor legale“. În primul rând, societatea susţine că prevederea referitoare la experienţa similară, privind livrarea în ultimii trei ani a unor echipamente similare în valoare cumulată egală sau mai mare de opt milioane de lei (fără TVA) „este disproporţionată în raport cu natura şi complexitatea contractului ce urmează a fi atribuit“. Pe de altă parte, firma contestatoare afirmă că primăria solicită prin documentaţia de atribuire inclusiv subcontractorii, lucru neprevăzut pentru contractele de furnizare. „Autoritatea contractantă impune o cerinţă de calificare neprevăzută de lege în cazul atribuirii unor contracte de furnizare“, solicitarea subcontractanţilor fiind posibilă numai pentru „atribuirea contractelor de servicii şi de lucrări“. „Prin urmare, autoritatea contractantă utilizează alte criterii de calificare decât cele prevăzute de legislaţia în materia achiziţiilor publice, împrejurare ce impune anularea procedurii de atribuire“, se mai scrie în contestaţie.
În fine, printre alte cerinţe contestate se află şi modul în care este punctată cerinţa privind „termenul de livrare“ al echipamentelor: 25%, considerat exagerat. „Acesta nu aduce avantaje evidente autorităţii contractante şi, oricum, ponderea de 25% alocată este exagerată, conducând la distorsionarea concurenţei în cadrul procedurii de atribuire“, susţine firma menţionată. Termenul de livrare nu ar avea relevanţă în cadrul unui acord-cadru, deoarece cantităţile ce fac obiectul contractului sunt estimative. În consecinţă, societatea Roda Composites solicită Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) „să constate modalitatea improprie în care autoritatea contractantă a procedat la întocmirea documentaţiei de atribuire constând din utilizarea unor criterii de calificare şi factori de evaluare nelegali şi să dispună anularea procedurii de atribuire şi obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire în conformitate cu legislaţia specifică“.
Societatea contestatoare, Roda Composites SRL, are ca obiect principal de activitate „comerţ cu ridicata nespecializat“, fiind patronată de Alexandru Cliveţi, implicat, printre altele, şi în asigurări, alături de Andrei Dominic Gerea, liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor.
