Complexul Energetic Oltenia (CEO) a prezentat datele financiare după primele opt luni de funcţionare din acest an. Potrivit managerului Laurenţiu Ciurel, Complexul Energetic Oltenia a înregistrat la finalul lunii august un profit brut de 135,6 milioane de lei. Acest profit a fost obţinut în condiţiile în care a fost realizată o producţie de energie electrică de 6,96 Twh, faţă de 11 TWh cât ar fi trebuit, conform planificărilor. Cea mai mare parte a curentului electric a fost produsă la Termocentrala de la Rovinari, adică 42%, urmată de Turceni cu 39%, Craiova II cu 7,8% şi Işalniţa cu diferenţa. A fost extrasă pentru consumul propriu şi pentru beneficiari o cantitate de 15 milioane de tone de lignit (3,65 milioane de tone pentru terţi). Laurenţiu Ciurel a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la sediul CEO, că profitul brut la opt luni de 135,6 milioane de lei a fost prezentat şi FMI şi va fi publicat şi pe site-ul companiei.
Profitul din exploatare este mai mic
Cea mai mare parte a profitului nu a fost obţinută din activitatea de exploatare, ci din activităţile financiare. Astfel, profitul din vânzarea de lignit şi energie electrică a fost de 49,7 milioane de lei (12 milioane de euro), iar profitul financiar a fost de 85 de milioane de lei, obţinut din devalorizarea masivă a yenului, la un credit japonez contractat pentru modernizarea fostului Complex Energetic de la Turceni. În ceea ce priveşte investiţiile, acestea au atins la opt luni 468 de milioane de lei, dintr-un program total de 1,1 miliarde de lei. Motivul nivelului scăzut al realizării investiţiilor este reprezentat de lipsa lichidităţilor, Complexul Energetic Oltenia având de recuperat creanţe de 814 milioane de lei (570 de milioane de lei fără penalităţi). Acestea sunt considerate venituri, iar Laurenţiu Ciurel susţine că societatea pe care o conduce trebuie să plătească impozite la stat pe sumele de care nu dispune decât pe hârtie. Din acest motiv, managerul CEO îşi doreşte externalizarea carierelor de cărbune din Vâlcea şi Mehedinţi pentru a fi preluate de Termocentrala Govora, respectiv termocentrala care se va desprinde din RAAN, unul dintre cei mai mari datornici ai CEO. Astfel se va rezolva şi problema creanţelor şi, mai ales, a penalităţilor. Externalizarea carierelor din Mehedinţi şi Vâlcea a fost deja aprobată de Directorat şi mai este nevoie de acordul Consiliului de Supraveghere şi al AGA. Ciurel a mai anunţat că, dacă în această săptămână, firma care se ocupă de managementul RAAN de la intrarea în insolvenţă nu se va prezenta la Târgu Jiu pentru a semna un acord privind reluarea plăţilor pentru cărbune, oraşul Drobeta Turnu Severin riscă să rămână fără căldură, întrucât CEO nu va relua livrările către RAAN. Reprezentanţii firmei respective sunt aşteptaţi mâine la sediul CEO.
Mai puţin cu 400 de milioane de euro
Laurenţiu Ciurel a declarat că în 2013, faţă de 2012, în CEO vor intra cu 400 de milioane de euro mai puţini bani. O sută de milioane de euro s-au pierdut pe fondul scăderii consumului de curent electric, 200 de milioane de euro din cauza producţiei mari pe hidro şi o sută de milioane ca urmare a intrării pe piaţă a energiei regenerabile. „Anul 2014 este mai optimist. Avem deja patru grupuri vândute ca producţie şi dacă mai vindem un grup ne oprim. Vindem la 184-186 megawattul, adică o reducere de 50 de lei faţă de anul trecut. O problemă care ar putea apărea totuşi ar fi cea legată de exproprieri. Afectate sunt carierele Jilţ Nord, Roşia şi Tismana. La Jilţ Nord am deblocat momentan situaţia pentru o lună şi jumătate. Am efectuat o expropriere şi avem 600 de mii de tone de cărbune. Acolo un om ţine în continuare o mie de oameni pe loc. Situaţii de blocaje vor apărea şi la Tismana sau Roşia. Sperăm ca în decembrie să avem legislaţia necesară care să ne permită să expropriem cu 6.000 de euro hectarul şi să dispară blocajele la negocieri“, a declarat Ciurel.
Nereguli majore depistate de Curtea de Conturi
Managerul Complexului Energetic Oltenia a mai spus că a primit recent un control din partea Curţii de Conturi a României, care a vizat sectorul de producere de energie. S-a constatat că în perioada 2009-2012 au fost acordate sponsorizări în afara legii, prejudiciul fiind stabilit la cinci milioane de lei, reprezentând impozit pe profit neplătit. Curtea de Conturi a mai constatat că la fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia, în anul 2011, a fost depăşit fondul de salarii, prin aplicarea de majorări. CEO are de recuperat de la salariaţi suma de 12 milioane de lei. Un alt director din minerit, Tiberiu Trotea, ar fi beneficiat ilegal de o primă de 40.000 de lei. „Dezgropăm mereu la schelete şi vin şi ne pun pe noi să recuperăm. Directorii mei sunt săptămânal la DNA, să dea explicaţii şi să prezinte acte. Este foarte greu. Dacă la sponsorizări am făcut contestaţie la Curte şi probabil că vom pierde, ne vom orienta către instanţă în ceea ce priveşte depăşirea fondului de salarii la fosta SNLO, nu cred că le vom lua banii înapoi la oameni. Cred că avem şansa să câştigăm în instanţă. A mai fost şi directorul Trotea, care a beneficiat de o primă consistentă, deşi avea contract de mandat. În privinţa sponsorizărilor, ştiu că este vizată şi Gala <<Bute>>. Complexurile au virat bani în contul unui SRL care a organizat gala şi nu a întrebat nimeni la cine au ajuns banii“, a mai spus managerul CEO.
CEO are un milion de euro pentru Pandurii
Un alt subiect abordat la conferinţa de presă de la sediul CEO a vizat finanţarea Clubului de fotbal Pandurii. Complexul Energetic Oltenia a virat în acest an în conturile clubului condus de Marin Condescu suma de un milion de dolari şi mai sunt de virat un milion de euro. Laurenţiu Ciurel a declarat că nu mai dă nici un ban la Pandurii, decât dacă dreptul de semnătură nu îi va mai aparţine lui Marin Condescu, ci preşedintelui executiv, Eugen Pârvulescu: „Pe mine nu m-a întrebat nimeni de numirea lui Liviu Andrei ca manager general. Eu nu ştiu de funcţia asta în organigramă. Nu l-a întrebat nimeni nici pe primarul Florin Cârciumaru. Nu ştiu ce se încearcă. Este adevărat că CEO vrea ca dreptul de semnătură să îi revină altei persoane, care să dea dovadă de transparenţă în gestiunea banilor. Domnul Pârvulescu este un om de încredere, el şi cu domnul Pustai au derulat activitatea la Pandurii, dar banii erau pe mâna altcuiva. Adică noi dăm banii, dar nu ştim ce se întâmplă cu ei. Eu nu dau drumul la bani către Pandurii. Nu pot să dau drumul la sute de milioane şi să nu ştiu ce se întâmplă cu ele. Ştiu că domnul Condescu a sunat recent la cineva de la noi din CEO şi a spus că are toate datele financiare pe care i le-am cerut, dar nu le mai trimite. Le solicităm din vară. Până la urmă o să dăm şi banii, pentru că nu vreau să îi trecem la profit. Au fost alocaţi pentru sport. Vrem să nu mai ajungă pe mâna cui nu trebuie şi să se facă cine ştie ce cu ei“, a precizat directorul general al Complexului Energetic Oltenia.
