Deşi Craiova nu mai are nici o echipă de fotbal în prima ligă, Consiliul Judeţean Dolj plănuieşte construirea unui stadion ultramodern de peste trei milioane de euro pentru echipa sa de copii şi juniori
Consiliul Judeţean (CJ) Dolj a aprobat ieri studiul de fezabilitate întocmit de Milenium Clading Sistem SRL Bucureşti, pentru investiţia „Complex sportiv zona Aeroport Craiova“. Beneficiarul acestei investiţii ar fi Clubul Sportiv Judeţean „Ştiinţa Universitatea Craiova“, ale cărei echipe de juniori evoluează în prezent pe stadionul „Tineretului“ din Craiova.
„Atât suprafaţa de joc, cât şi tribunele şi spaţiile anexe sunt într-o stare avansată de degradare, fiind improprii pentru desfăşurarea în condiţii normale a activităţilor sportive şi competiţionale. Stadionul «Tineretului» nu poate fi modernizat astfel încât să îndeplinească funcţiile unui complex sportiv. Pentru formarea unor sportivi de performanţă este necesară realizarea unei baze sportive moderne, pe amplasamentul aflat în domeniul public al judeţului, situat în zona «Blocuri Aviatori» şi care să corespundă normativelor în vigoare şi cerinţelor FIFA“, se arată în raportul justificativ întocmit de Direcţia Tehnică a CJ Dolj, semnat de directorul Dan Radu Pappa şi avizat de vicepreşedintele CJ Dolj, Cristinel Iovan.
Două terenuri de fotbal şi două de tenis
Amplasat în intravilanul comunei Cârcea, complexul sportiv pe care îl doreşte CJ Dolj ar urma să aibă o suprafaţă totală de peste 3 ha (30.877 mp) şi va include mai multe clădiri. Corpul A, cu o suprafaţă totală de 885 mp, structurat pe două niveluri (parter+etaj), va cuprinde vestiarele sportivilor şi arbitrilor, birouri, sală de şedinţe şi conferinţe, spaţii tehnice şi anexe (camera observatorilor, cabinet medical şi antidoping etc.), iar corpul B (96 mp – doar parter) va cuprinde vestiare şi spaţiile anexe terenurilor de tenis de câmp. În plus, va fi ridicată şi o cabină pentru portar, cu suprafaţa de 34 mp.
Baza sportivă propriu-zisă va include un teren de fotbal cu suprafaţă naturală (pentru meciurile oficiale), prevăzut cu reţea de drenaj, dar şi cu sistem de irigaţii automat şi o instalaţie de nocturnă de 750 de lucşi, care să îndeplinească standardele FIFA. Pentru iluminare, firma care a întocmit studiul de fezabilitate recomandă utilizarea a patru stâlpi tronconici poligonali de minimum 35 de metri înălţime, pe care să fie instalate 88 de proiectoare cu halogen de 2.000 W fiecare.
Un al doilea teren de fotbal, utilizat pentru antrenamente, va fi dotat cu gazon artificial şi încă o instalaţie de nocturnă, nu atât de performantă (doar câte opt proiectoare de 2.000 W amplasate pe fiecare din cei patru stâlpi de 25 de metri înălţime). Pentru a face faţă unor eventuale căderi de tensiune, complexul sportiv va fi dotat şi cu generatoare electrice.
Va exista şi o zonă de antrenament pentru portari, cu groapă de nisip şi zid de antrenament, iar terenul principal va fi dotat cu o tabelă electronică de marcaj.
Pe lângă cele două terenuri de fotbal, baza sportivă va include şi două terenuri de tenis de câmp cu gazon sintetic, dotate cu propria instalaţie de nocturnă (16 reflectoare de câte 1.000 W).
Spectatorii vor avea la dispoziţie 410 locuri pe scaune din fibră de sticlă, dintre care 82 de locuri în tribune acoperite.
Valoarea totală a acestei investiţii este estimată la 10.988.285 de lei, adică 2.590.966 de euro, la care se adaugă 24% TVA. Lucrările propriu-zise de construcţie ar dura circa 19 luni.
Stadion nou, pe lângă altele nefolosite
Acest proiect a stârnit vii discuţii în şedinţa de ieri a legislativului judeţean, în condiţiile în care municipiul Craiova are deja două baze sportive performante (stadionul „Ion Oblemenco“, al primăriei, şi stadionul „Extensiv“ al fraţilor Mihăilescu), care stau nefolosite.
Pentru a justifica o asemenea investiţie, conducerea CJ l-a invitat în faţa consilierilor pe fostul fotbalist al Craiovei Maxima, Aurică Beldeanu – în prezent antrenor la Clubul Sportiv Judeţean „Ştiinţa Universitatea Craiova“. „O investiţie de acest gen e binevenită, pentru că noi, care suntem pepiniera Universităţii Craiova, sperăm că echipa mare va reveni la primăvară în fotbalul de performanţă“, a spus Beldeanu.
„Nu suntem împotriva sportului, dar noi suntem consiliul judeţean, nu Gigi Becali, aşa că trebuie să ne vedem lungul nasului. În judeţ sunt sute de kilometri de drumuri neasfaltate, aşa că nu ne permitem pe moment o asemenea investiţie. Haideţi mai bine să aşteptăm şi să vedem ce o să se întâmple cu Universitatea Craiova, apoi, dacă vreţi, facem chiar şi o Casă a Fotbalului“, a spus consilierul judeţean Marcel Marcea.
„În noua bază sportivă vor fi pregătiţi sute de tineri. Dacă măcar 10% dintre ei vor face pasul către echipa mare, vom face fericiţi sute de mii de olteni“, a susţinut consilierul Nicolae Degeratu.
„E un proiect în care ar trebui să investim 3 milioane de euro, o sumă mult prea mare în această perioadă de criză“, a menţionat şi Veta Păsculescu.
Investiţie în juniorii unei echipe inexistente
„Ideea este următoarea: facem ceva sau nu pentru acest judeţ? Cred că trebuie să construim această bază sportivă pentru cei 250 de copii de aici, care să fie pregătiţi în momentul în care clubul Universitatea Craiova va reveni“, a susţinut vicepreşedintele CJ Dolj, Cristi Iovan.
„Înţelegeţi, din moment ce clubul mare, Universitatea Craiova, nu funcţionează, nu putem investi atâţia bani într-o echipă de juniori care pregăteşte tineri pentru Universitatea! De ce să nu dăm bani pentru drumuri?“, a spus Ştefan Stoica.
„În prezent nu mai avem în Dolj nici un drum judeţean de pământ“, a susţinut Iovan. „Ba avem, sunt peste 300 km de drumuri judeţene din pământ care ar putea fi modernizate“, a susţinut Marcel Marcea.
„Practic, noi trebuie să votăm acum doar nişte indicatori economico-financiari, nu investiţia în sine. Trebuie să alegem însă dacă dăm sau nu o mână de ajutor echipei noastre de juniori, care să poată da «materie primă» Universităţii Craiova, dacă echipa noastră de suflet va renaşte la anul“, a conchis preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa.
Trecându-se la vot, proiectul a fost aprobat cu 19 voturi „pentru“ (PSD şi PNL), faţă de 14 „împotrivă“ (PDL).
