Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeana, pe care parlamentarii urmeaza sa-l voteze saptamina viitoare, este de doua ori mai gros, si nu mai prost, decit ar fi trebuit, a precizat ieri, intr-un comunicat de presa, negociatorul-sef cu UE, Leonard Orban, referindu-se la presupusele sale declaratii aparute in presa, pe care le-ar fi facut cu ocazia prezentarii documentului in comisiile parlamentare.
„Nu am afirmat cu nici o ocazie ca Tratatul de Aderare ar fi prost negociat. Ceea ce am afirmat in cursul dezbaterii din Parlament a fost ca Tratatul este de doua ori mai gros decit ar fi trebuit, si aceasta din cauza incertitudinii asupra datei de intrare in vigoare a Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa (Constitutia Europeana). România si Bulgaria vor adera, prin Tratatul de Aderare, si la Constitutia Europeana, daca aceasta va fi ratificata de toate statele membre pina la data aderarii efective a lor. Daca ratificarea Constitutiei Europene nu va fi realizata pina pe 1 ianuarie 2007, atunci România si Bulgaria vor adera la tratatele in vigoare la nivel comunitar (Tratatul instituind Comunitatea Europeana si Tratatul Uniunii Europene), urmind ca ele sa devina parte la Constitutia Europeana o data cu intrarea acesteia in vigoare“, a precizat Leonard Orban.
Din aceasta cauza, sustine fostul negociator-sef al României cu Uniunea Europeana, s-au redactat in paralel Protocolul de Aderare (care va fi anexat Constitutiei Europene) si Actul de Aderare (care va fi anexat Tratatului instituind Comunitatea Europeana si Tratatului Uniunii Europene), documente cu un continut aproape identic. Actul de Aderare si Protocolul vor intra in vigoare alternativ, in functie de intrarea in vigoare a Constitutiei Europene.
„In ceea ce priveste adaptarile tehnice realizate in Tratatul de Aderare, am afirmat ca acestea vor fi ulterior anexate Tratatului, pentru a cuprinde toate evolutiile institutionale care vor avea loc in continuare in România si Bulgaria. Acest fapt reprezinta un aspect procedural de elaborare a Tratatului de Aderare, convenit de România si Bulgaria cu Uniunea Europeana, si nu o deficienta a acestuia“, a conchis ministrul de stat.
Basescu si Macovei au acuzat, in trecut, modul in care s-a negociat
In cazul in care declaratiile de vineri ale secretarului de stat ar fi fost reale, Orban si-ar fi facut, intr-un fel, autocritica, pentru ca, in calitate de adjunct al fostului negociator cu UE, Vasile Puscas, a participat direct la desfasurarea negocierilor. Ele s-ar fi inscris pe o linie neobisnuita in politica româneasca, inaugurata inca din campania electorala de actualul presedinte Traian Basescu si continuata chiar si dupa momentul instalarii sale la Cotroceni. Din momentul deschiderii capitolelor de negociere, oficialitatile de la Bucuresti ne-au obisnuit cu o totala lipsa de transparenta in ceea ce priveste desfasurarea discutiilor, acceptind in mare masura toate solicitarile Comisiei Europene, fara sa tina seama de capacitatile reale ale României de a-si indeplini angajamentele. De altfel, spre deosebire de Polonia, care a negociat de pe pozitii de forta si care si-a respectat toate obligatiile asumate prin tratat, România nu a reusit sa se alinieze cerintelor UE, mai ales in domeniul justitiei si al concurentei, desi a acceptat fara sa cricneasca toate exigentele, de multe ori exagerate ca ritm, ale Bruxellesului. Avertismentul comisarului european pentru concurenta, Neelie Kroes, care a declarat ca, daca ar trebui sa scrie acum raportul, avizul ar fi negativ, iar aderarea aminata cu un an, arata foarte clar ca guvernele de la Bucuresti au acceptat sa se angajeze la o munca pentru care nu au timp si, poate, nici capacitatea sa o duca la bun sfirsit. Perioadele de tranzitie la capitolul concurenta ca si cele la capitolul impozite sint mult mai dezavantajoase decit cele obtinute de Polonia.
De altfel, presedintele Traian Basescu a criticat dur negocierile care s-au facut in anumite domenii, mergind pina la anuntarea intentiei de a solicita redeschiderea unor capitole: „In timpul campaniei electorale am facut referire la citeva capitole care au fost prost negociate. Populatia nu stie ce inseamna acest «prost negociat», dar va vedea efectele proastei negocieri“.
Alt oficial al statului, care a recunoscut intr-un interviu modul defectuos in care au fost purtate negocierile, este ministrul justitiei, Monica Macovei: „S-a gresit cu multi ani in urma. Aceste conditii de salvgardare, extrem de dure, dar corecte, au fost strigatul de disperare cred ca si al lor, si al nostru. Pentru ca altfel nu se incheia capitolul si, daca nu se incheia, nu semnam tratatul de negociere. Daca le cititi, va dati seama ca nu s-a facut aproape nimic de cind tot negociem“.
