Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Dolj are de incasat creante de peste 50 de miliarde de lei
SC Coremi SA, societatea care s-a ocupat de reconstruirea Salii Polivalente si a locuintelor ANL, cocheteaza de multa vreme cu perspectiva falimentului. Faptul ca pina in prezent firma de constructii a lui Tugui a scapat de vinzarea bunurilor proprii, asa cum se intimpla de regula cu societatile la care creditorii cer declansarea falimentului, se datoreaza unei miscari inteligente a principalului actionar al SC Coremi SA, Emil Tugui. Acesta a cerut singur reorganizarea judiciara, si nu falimentul firmei pe care o patroneaza, neasteptind ca vreunul dintre creditori sa se adreseze instantei pentru declansarea procedurii de faliment, in felul acesta scapind pentru o perioada de presiunea creata in jurul SC Coremi. Cu toate acestea, datoriile de peste o suta de miliarde de lei ale firmei ramin pe masa creditorilor, care asteapta din partea lui Tugui solutii concrete de redresare sau din partea Tribunalului, declansarea falimentului societatii. Faptul ca de finantarea reconstruirii Salii Polivalente se ocupa acum Compania Nationala de Investitii, care nu agreeaza continuarea lucrarilor cu firma lui Tugui, a reprezentat o grea lovitura pentru acesta.
Tugui s-a bazat pe banii veniti din reconstruirea Salii Polivalente
Demersul lui Tugui a inceput in septembrie 2003, cind, in numele societatii cu sediul pe strada Vasile Conta, nr. 4, a cerut in baza Legii nr. 64/1995 deschiderea procedurii de reorganizare a societatii si lichidarea unor bunuri din patrimoniul Coremi in vederea acoperirii „pasivului“ societatii. Tugui isi motiva cererea adresata Tribunalului Dolj invocind mediul de afaceri dificil si situatia precara. „Din cauza specificului activitatii constind in lucrari de constructii montaj civile si industriale si a pietei insuficiente pentru aceasta activitate, s-a ajuns in situatia de a nu putea efectua platile catre creditori, cu precadere creditori bugetari“, scrie patronul SC Coremi SA intr-o adresa trimisa Tribunalului Dolj. Conform aceluiasi document, Tugui recunoaste ca firma nu mai poate face fata cu incasarile si numerarul societatii, „in sensul ca nu se pot achita datoriile comerciale“. Societatea dispune insa de un patrimoniu foarte mare, constind din terenuri si constructii care prin vinzare ar putea acoperi restantele de plata catre creditorii Coremi. Conform adresei trimise de Tugui si inclusa in dosarul de faliment nr. 114/F/2003, patronul Coremi se astepta sa obtina venituri insemnate in anul care tocmai s-a incheiat. Societatea avea contracte de lucrari de 64 de miliarde de lei, dintre care 20 de miliarde ar fi provenit de la lucrarile la Sala Polivalenta, zece miliarde de la Romtelecom, la acestea adaugindu-se alte lucrari in valoare de patru miliarde de lei. Pentru a convinge instanta, Tugui a precizat ca lucrarile cu pricina au fost contractate in calitate de antreprenor general. De asemenea, patronul Coremi vedea ca solutie pentru iesirea din situatia financiara dificila inchirierea sau vinzarea sediului administrativ din strada Vasile Conta, nr. 4.
Judecatoarea Carneluti si-a dat seama ca socrul ei este creditor la Coremi si s-a retras
Adresa trimisa de SC Coremi SA i-a convins pe judecatori, care pe 25 septembrie 2003 au numit un judecator sindic in persoana Gabrielei Carneluti. Doua saptamini mai tirziu insa, judecatoarea si-a dat seama ca nu poate prelua cazul Coremi, deoarece socrul ei avea de recuperat bani de la firma lui Tugui, astfel ca pe 16 octombrie Carneluti a facut o cerere de abtinere, admisa de tribunal, care l-a numit in locul ei pe Lotus Buza ca judecator sindic. La aceeasi data, SC Coremi SA a trimis tot pe adresa instantei o nota prin care comunica valoarea totala a datoriilor inregistrate. Conform acesteia, societatea patronata de Tugui avea la data respectiva datorii totale de peste 110 miliarde de lei, dintre care jumatate erau restante fata de bugetul consolidat al statului. Valoarea patrimoniului SC Coremi se ridica la 77 de miliarde de lei, o parte din acesta fiind grevat de sarcini. Este vorba despre sediul administrativ din strada Vasile Conta, ipotecat in favoarea BRD din noiembrie 2002, si de un teren aflat in Craiovita Noua, sechestrat de Directa Generala a Finantelor Publice Dolj in 2003. Conform documentelor din dosarul de faliment, DGFP era creditor privilegiat, cu o creanta de 26,6 miliarde de lei. Raportul administratorului a scos la iveala faptul ca printre institutiile si firmele care aveau de returnat bani catre SC Coremi SA se gaseau Consiliul Judetean Dolj, care avea o restanta de peste 700 de milioane de lei, Coremind SA (cealalta firma a familiei Tugui), cu 764 de milioane de lei, precum si Erbasu Bucuresti, cu 1,8 miliarde si Tribunalul Olt, cu 1,5 miliarde de lei.
Creditorii mai au de asteptat
Pe 16 octombrie, tribunalul a numit ca administrator judiciar societatea Grup Consult, care a intocmit un raport de expertiza contabila dupa ce a luat la puricat toate documentele contabile ale SC Coremi SA. Concluzia raportului confirma in mare parte datele prezentate si de conducerea societatii, inadvertente aparind cu privire la vinzarea anumitor terenuri si a unor autoturisme care ar fi fost subevaluate. Aceste aspecte au fost sesizate si de unul dintre creditorii Coremi, SC Mindbank SA, care a cerut administratorului sa clarifice anumite date incluse in raport. Pe 16 ianuarie 2004 ar fi trebuit sa se intruneasca adunarea creditorilor, numai ca acest lucru nu s-a mai intimplat, deoarece prin incheierea din 15 ianuarie s-a luat act de raportul administratorului judiciar si s-a dispus prelungirea termenului de verificare, intocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar de creante.
Ce se va intimpla cu firma lui Tugui vor decide administratorul judiciar impreuna cu creditorii. Acestia va trebui sa conceapa un plan de reorganizare care sa fie respectat si un plan de esalonare a datoriilor. Orice intirziere a platilor ar putea atrage dupa sine declansarea procedurii de faliment si vinzarea integrala a patrimoniului SC Coremi pina la acoperirea datoriilor. Cum intre restante si valoarea bunurilor este o diferenta de aproape 30 de miliarde de lei, lichidatorul pe care il va desemna judecatorul sindic ar putea cere raspunderea materiala a adminstratorului firmei.
