Regia de Apa Canal Craiova asigura pentru locuitorii orasului apa potabila timp de 20 de ore pe zi, intre orele 4.00 si 24.00. Pentru fiecare locuitor al orasului, spun statisticile regiei, sint furnizati 140 de litri de apa potabila zilnic. Este un fel de a spune ca regia asigura apa pentru fiecare locuitor, deoarece in realitate exista zone mai vechi sau mai noi ale orasului care nu beneficiaza de binefacerile regiei, ci isi asigura apa potabila din traditionalele fintini. Dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, in anul 2010, locuitorii Craiovei trebuie sa consume mai putina apa decit acum, adica in jur de 125 litri/locuitor/zi.
La prima vedere, consumul de apa mai mic, din viitorii ani, pare nefiresc in conditiile in care, intrind intr-o lume civilizata, te-ai astepta sa consumi mai multa apa. In realitate, dintre cei 140 de litri de apa pe locuitor consumati zilnic in Craiova, o buna parte sint pierderi din reteaua de distributie a orasului, care in unele locuri este mai veche de 90 de ani. Practic, consumul de apa din Uniunea Europeana, desi pare mai mic, in realitate este mult mai mare decit cel raportat acum de regia de specialitate a orasului, deoarece in tarile din UE pierderile de apa de pe reteaua de distributie nu se pun in circa consumatorului.
Sursa Izvarna este amplasata in judetul Gorj
Apa potabila a Craiovei se asigura din sapte surse: 1. Sursa Gioroc, construita in anul 1909, cu un debit de 130l/s, asigura apa din pinza freatica a Vaii Gioroc. Prin statiile de pompare de la Secui si Facai, apa ajunge in cele doua rezervoare de la Bordei, cu o capacitate de 5.000 mc fiecare. Rezervoarele de la Bordei (Plaiul Vulcanesti) sint situate in zona cea mai de sus a orasului, iar pina in anul 1967 alimentarea se facea prin cadere gravitationala. 2. Sursa Popova, cu un debit de apa de 10l/s, a fost pusa in functiune in 1953 si pompeaza apa in zona Parcului „Romanescu“. 3 Sursa Breasta a fost pusa in functiune in anul 1964, prin construirea a 140 de puturi de mica adincime (20 m) cu un debit de 50l/s. 4 Sursa Mihaita, construita in anul 1993 si extinsa in anul 1996 si 1999, are trei fronturi de captare cu puturi de mica adincime situate pe malul drept al riului Jiu. Debitul este de 150 l/s si apa este pompata in statia de tratare Breasta si apoi in rezervoarele de la Simnic. 5 Sursa Isalnita Jiu a fost pusa in functiune in 1976 si a fost extinsa in anii 1984 si 1987. Asigura un debit de 750-900 l/s si este cea mai complexa instalatie de apa. 6 Sursa Marica l si ll a fost pusa in functiune in anii 1989 si 1993. Captarea apei se face din stratul de pinza freatica din terasa riului Jiu prin puturi amplasate in trei fronturi si are un debit de 100 l/s. 7. Sursa Izvarna este o captare subterana de apa de izvor de foarte buna calitate. A fost construita in 1966 si este amplasata in judetul Gorj, la 120 km distanta de Craiova. Debitul sursei este de 700 l/s. Pe tronsonul aductiunii de 117 km sint amplasate doua statii de pompare la Izvarna si la Tintareni.
De la toate aceste surse apa este pompata in trei statii de apa formate din mai multe rezervoare. Statia Facai are doua rezervoare de apa de 10.000 mc si 500 mc, ultimul rezervor fiind construit in anul 1907 si asigura apa pentru zona de sud-est a orasului. Statia de apa de la Bordei, cu doua rezervoare de 5.000 mc fiecare, a fost construita in anul 1907 si asigura apa tot pentru zona de sud-est a orasului. Statia Simnic, cu trei rezervoare de cite 10.000 mc fiecare, si cinci rezervoare, de cite 5.000 mc fiecare, pompeaza apa potabila in zona superioara a orasului. In afara de sursa Gioroc si Popova, toate celelalte surse pompeaza apa in rezervoarele de la Simnic, iar ceea ce se distribuie in oras este apa potabila amestecata din sursele Jiu si Izvarna.
35 de milioane de euro pentru apa de Izvarna
Cind apa de la robinet nici macar nu mai pastreaza aparentele de apa curata, ne intrebam ce fel de apa potabila consumam. Steliana Badescu, purtatoarea de cuvint a Regiei de Apa Canal Craiova, a spus: „Calitatea apei brute captate din riul Jiu, tratata in statia Isalnita, este influentata de evacuarile de ape uzate din amonte, neepurate corespunzator, dar si de temperaturile ridicate din perioada verii. Din cauza acestor lucruri, tratarea apei in statia de la Isalnita este foarte costisitoare in comparatie cu apa de Izvarna, pentru care se face doar o dezinfectie prin clorare“.
Ne intrebam de ce nu ni se aduce apa de Izvarna, daca este mai buna si mai ieftina. Specialistii RAAC spun ca aductiunea de la Izvarna se face pe o conducta veche de 40 de ani, care se afla intr-un stadiu avansat de degradare. Pentru ca distanta de la sursa la rezervor este mare, trebuie folosite ambele statii de pompare, care fac ca apa care ajunge in rezervor sa fie destul de scumpa, pe linga faptul ca dimensiunea conductei nu permite un debit mai mare. Desele sparturi in conducta de aductiune duc la intreruperea alimentarii cu apa din sursa Izvarna. Pentru asigurarea unei cantitati suficiente de apa s-a initiat un proiect de construire a firului doi Izvarna, proiect care a fost abandonat dupa ce au fost construiti 30 km de conducta de aductiune, din cei 120 necesari. Pentru finalizarea proiectului ar fi necesare 35 de milioane de euro, bani pe care municipalitatea nu-i are, motiv pentru care au fost intrerupte lucrarile. In conditiile in care edilii Craiovei vor gasi surse de finantare, Craiova va renunta la captarea apei din Jiu, statia de la Isalnita, care produce apa cea mai scumpa, raminind doar ca rezerva de completare in caz de nevoie. Reteaua de distributie a apei potabile in Craiova are o lungime de 414 km, iar primele conducte sint realizate din fonta cenusie, cu o vechime de peste 90 de ani si pe o lungime de 85 km. 40 km de retea au o vechime sub zece ani, restul trebuind sa fie scoase de mult la casat. Din cauza vechimii conductelor, in fiecare zi sint intre 8 si 20 de interventii, care constau nu in schimbarea conductei sparte, ci in cirpirea ei de multe ori, pina a doua zi, cind plesnesc din nou… Inca se mai distribuie apa potabila in Craiova pe conducte din azbociment, cu o vechime demna de recordurile mondiale.
Urgentarea schimbarii retelei de distributie este la fel de importanta ca si construirea celui de al doilea fir de aductiune a apei de la Izvarna. Pentru toate acestea ar trebui gasite milioanele de euro pe care nici o administratie de pina acum nu le-a gasit. Pina atunci vom fi nevoiti sa bem apa scumpa si proasta!
