Devenită de ciţiva ani locul preferat al celor care vor să-şi odihnească oboselile acumulate in decursul agonisirii miliardelor de lei, localitatea Leamna de Jos, din comuna Bucovăţ, dă senzaţia că ar fi Sinaia Olteniei. Valea prin care şerpuieşte piriul Tejeac a rămas a băştinaşilor, care şi-au construit cum au putut case inădite, iar coastele dealurilor care străjuiesc Tejeacul au devenit locul pe care apare in fiecare lună cite o vilă. Din vale, de lingă piriu, oamenii locului se uită la veneticii de pe dealuri şi-i numesc, in ris, „sărăcani“. In primăvară, cind s-au topit zăpezile şi a plouat peste cota de inundaţie a piraielor, Tejeacul a ieşit din matcă şi a luat cu el cele două poduri peste care şi băştinaşii, şi veneticii umblau incolo şi-ncoace. De atunci, autorităţile tot incearcă să lipească podurile dărimate.
Se zgircesc la mălai şi se ieftinesc la făină
La citeva zeci de vile construite peste malul drept al piriului Tejeac, din Lemna de Jos, nu se mai poate ajunge cu maşini, cum s-a intimplat pină acum. Podul de pe uliţa de la Fintina Mireselor, care constituia accesul pe malul drept al piriului, a fost luat de ape. Pod este un fel de a spune pentru că, de fapt, in albia piriului s-au introdus trei tuburi de ciment peste care s-au pus două traverse de beton unite cu un fel de plăci. Oamenii aruncă in albia riului tot felul de resturi menajere şi gunoaie care, atunci cind apele cresc, sint cărate pină la aşa-zisul pod ale cărui tuburi de beton le infundă. Aşa s-a intimplat şi in primăvară, cind din pod n-au mai rămas decit tuburile peste care autorităţile au aruncat pămint. Din cauza ploilor, pămintul alunecă in albia piriului, iar traversarea podului cu maşina sau cu alt mijloc de transport este imposibiă. „Nouă nu ne e de sărăcanii ăia din deal. Dacă ar vrea să repare podul, ar putea să pună mină de la mină şi să-l facă. Cine a avut miliarde de lei pentru aşa vile poate să mai scoată douăzeci de milioane de lei pentru pod. Asta dacă vor să parcheze maşinile la poartă. Dacă nu, să treacă pe picioare!“, zice Petre Dumitru, omul care face parte din categoria „băştinaşi“. Gheorghe Balaban, om de-al locului, spune: „Bine ar fi să le repare pe toate, dar am inţeles că nu se poate. Au fost făcute prost. Trebuia să facă podurile pe piloni de beton, nu pe tuburi, că tuburile se infundă. Au cheltuit banii degeaba. Acum, ăştia de la primărie cred că le-au reparat. Pe podul de la Fintina Mireselor au pus pămint care se surpă din cauza ploilor, iar pe podul peste care trece tot satul au pus pietriş şi are aceeaşi soartă. Ăia din deal s-au vorbit să pună cite 40 de milioane de fiecare să repare podul, dar pe urmă s-au răzgindit că li s-a părut prea mult. Acum işi lasă maşinile inaintea podului şi se duc pe jos la vile, dar nu le port eu de grijă lor. Dacă se zgircesc la mălai şi se ieftinesc la făină…“
Cind pe jos, cind in autobuz
Floarea Dumitru, femeie trecută bine de 60 de ani, pare revoltată de faptul că autobuzul care transportă sătenii la Craiova opreşte la capătul podului de pe uliţa mare, se dau oamenii jos din el, trec podul pe jos, după care se urcă din nou in autobuz şi merg pină in staţie. „Să auziţi cum ţipă lumea in autobuz cind se apropie de pod. De cind o maşină a căzut printre buduroaiele podului, nimeni nu mai are curajul să-l treacă. Parcă ii pasă cuiva de noi. De ce nu o fi făcut pod ca lumea nimeni nu se ştie, deşi toţi ştiau că, atunci cind se umflă Tejeacul, mătură tot in calea lui. Tuburile alea pe care le-au pus ei la podul mare sint ca un obstacol in calea apelor şi e normal ca de cite ori se umple albia să dea cu podul lor de pămint.“
Ambele poduri din Lemna de Jos sint construite pe tuburi de ciment, care, din cind in cind, se infundă cu gunoaie şi fac prăpăd in zonă. Bani pentru reparaţii nu s-au găsit, fapt pentru care traversarea podurilor se va face mult timp la…pas!
