In sedinta cu directorii unitatilor de invatamint, de miercuri, 26 martie, conducerea ISJ Dolj a dat detalii despre organizarea examenelor nationale de capacitate si bacalaureat. Au fost abordate probleme privind incadrarea cu personal didactic si definitivarea planului de scolarizare pentru scolile profesionale si de ucenici, in sensul stabilirii domeniilor si meseriilor pentru fiecare unitate scolara. Pentru ultimul examen de capacitate, conducerea MEC a luat masuri „draconice“, iar bacalaureatul se anunta dificil.
Inspectorul general al ISJ Dolj, Constantin Busoi, si-a exprimat indignarea fata de directorii care trateaza cu ignoranta examenul de capacitate, intrucit acestia nu au trimis inspectoratului componenta comisiilor de examen, pina la 15 martie, asa cum prevede metodologia:
„Doar trei directori de scoli gimnaziale si unul de liceu au respectat acest lucru, iar vineri noi trebuie sa trimitem la minister toata situatia“.
Busoi nu mai are incredere in directori
Conducerea ISJ Dolj a decis ca examenul de capacitate sa se organizeze in 19 centre, care sa fie numai licee si grupuri scolare. Constantin Busoi nu mai are incredere in directori: „Nu am incredere in dumneavoastra in ceea ce priveste organizarea examenului de capacitate“.
Va fi un singur centru judetean de evaluare si nu este exclus ca, pe parcurs, sa se infiinteze si un centru regional de evaluare in care sa fie aduse lucrarile elevilor din judetele limitrofe. Fiecare comisie de examen va fi alcatuita dintr-un presedinte si trei membri (cu rang de vicepresedinti – n.r.). Supravegherea se va face de catre cadrele didactice ale liceului sau ale grupului scolar in care se desfasoara examenul. Profesorii care doresc sa fie in comisii trebuie sa obtina aprobarea Consiliului de Administratie al scolii unde functioneaza, apoi directorul unitatii respective este obligat sa-i instruiasca pentru a cunoaste metodologia examenului de capacitate.
Masuri „draconice“ pentru absolventii de gimnaziu
Masurile invocate in metodologia acestui examen sint drastice, asa incit sa fie inlaturata orice suspiciune din partea parintilor, cu toate ca este ultimul an in care se mai „poarta“ capacitatea in invatamint. Daca la proba scrisa un elev greseste ceva, acesta nu mai pune eroarea in paranteze, cum
s-a procedat pina acum, ci trebuie sa taie greseala cu o linie orizontala. Intrarea unui elev in examen cu o carte in mina, maculator, caiet sau carnetel atrage dupa sine eliminarea lui din concurs, chiar daca examenul nu a inceput ori elevul nu a fost prins copiind.
„Pragul“ de depunctare a fost trecut de la 50 la 10 sutimi
La capacitate a disparut etapa de discutare cu parintii a lucrarii copilului, la contestatie. Toate contestatiile se primesc la fiecare centru de examen, apoi se intocmeste un borderou si impreuna vor fi trimise la comisia judeteana de contestatii.
La recorectare, „pragul“ de trecere nu va mai fi de 50 de sutimi, ca in anii anteriori. De data aceasta, daca se constata ca eroarea profesorului evaluator a fost mai mica sau mai mare cu zece sutimi, acelasi numar de procente se va scadea ori va mari nota contestata.
Nu se mai pun note la probele orale de la bacalaureat
Metodologia examenului de bacalaureat a suferit modificari esentiale. Probele scrise vor fi tip grila, cu exceptia celei de la Limba si literatura romana si celei de la Educatie fizica. Toate lucrarile scrise se vor corecta intr-un singur centru.
Probele orale nu s-au desfiintat, insa acestea nu se mai noteaza ca in anii precedenti. Singurul criteriu de evaluare se noteaza cu „admis“ sau „respins“.
La fiecare proba orala vor fi doi profesori examinatori. In situatia in care acestia acorda calificative diferite, pentru mediere va interveni presedintele comisiei de bacalaureat. Vor fi profesori supraveghetori, profesori examinatori (la proba orala), profesori evaluatori (la proba scrisa) si profesori supraveghetori-evaluatori (pentru subiectele tip grila). Lucrarile grila nu se vor sigila si pentru ele nu se vor admite contestatii. Subiectele sint unice, insa grilele vor avea ordinea intrebarilor diferita, pe cite patru sau mai multe variante de combinatii.
