După ce a investit câteva milioane de euro în orezăria de la Gighera, în 2009, compania italiană Riso Scotti va avea prima producţie în Dolj. Orezul obţinut va ajunge atât pe piaţa din România, cât şi pe cea internaţională.
La aproape 20 de ani de la Revoluţie, timp în care orezul nu a mai fost plantat, orezăria de la Gighera şi-a reluat în sfârşit activitatea. Aproximativ 1.100 de hectare de teren de pe raza comunei sunt acoperite cu plantaţii de orez. Cei care au avut curajul să investească într-o astfel de cultură nu sunt locuitorii din Gighera, ci cel mai mare producător şi importator de orez din Europa – compania italiană Riso Scotti. „Firma a început investiţiile pe terenul comunei Gighera de aproape şase ani. Anul trecut au reuşit însă să însămânţeze cu orez aproximativ 1.100 de hectare, astfel că în toamnă va fi recoltată prima producţie de orez. Este pentru prima dată, după mulţi ani, când vom avea producţie de orez în Gighera“, a explicat Ion Dăbuleanu, primarul comunei.
Suprafaţa deţinută de firma italiană este mult mai mare decât cea cultivată şi reprezintă aproape un sfert din cele 12.270 de hectare aflate în extravilanul comunei. „Avem în total 3.600 de hectare de teren, dar nu sunt cultivate decât 1.076 din acestea (aproximativ 30% din terenul deţinut), pentru că suprafeţele nu sunt comasate“, a declarat Carlo Geranzani, unul dintre cei mai mari cultivatori de orez din Europa. El a pus pe picioare şi fermele de orez din Dăneasa, Brăila şi Vlădeni (familia lui se ocupă cu această activitate de peste 100 de ani). Astfel, printre suprafeţele cu orez sunt şi cele plantate cu porumb, căruia umezeala din jur nu pare să-i priască.
„De anul viitor vom avea şi culturi eco“
Pe măsură ce proprietarii din zonă vor fi de acord să-şi vândă terenurile sau vor accepta schimburi, investitorii italieni intenţionează să mărească suprafaţa cultivată cu orez. Următoarea cultură se va întinde pe 1.500-1.600 de hectare, ceea ce va atrage o creştere a numărului de angajaţi cu 30%. „De anul viitor vom avea şi culturi eco. În acest sens, avem în pregătire 70 de hectare“, a precizat Ovidiu Geancă, inginerul firmei italiene, care a explicat că investitorii au ales comuna Gighera pentru că aici se aflau vechile amplasamente cu orez. Însă, în momentul în care au demarat investiţiile pentru proiectul de cultivare a acestei plante, orezăria era în proporţie de 90% distrusă. „A fost greu pentru că în zonă nu s-a mai cultivat orez de mult timp. Cei care ştiau cum se cultivă această plantă au deja o vârstă înaintată şi nu mai pot munci în domeniu, iar tinerii nu au avut nici o tangenţă cu această activitate“, a afirmat Ovidiu Geancă.
Recolta de la Gighera va ajunge şi în Europa
După o investiţie de aproximativ nouă milioane de euro pentru achiziţia terenurilor şi a utilajelor, pentru construirea unei uscătorii (cu o capacitate de aproximativ 240 tone/zi, dacă funcţionează nonstop) şi a două depozite de orez (cu o suprafaţă de aproximativ 1.700 mp), care vor fi finalizate în curând, reprezentanţii companiei italiene estimează o producţie medie de 6.000 kg/hectar. Asta în condiţiile în care producţia medie de până acum din România a fost de 4.500 kg/ha, iar deviza firmei este calitate, nu cantitate. „Recolta obţinută va fi apoi transportată la fabrica de prelucrare a orezului de la Giurgeni (Ialomiţa) şi, în mare parte, la cea din Italia“, a spus inginerul român. Astfel, recolta obţinută va ajunge atât pe masa românilor, cât şi pe cea a europenilor.
Vestea bună este că, dacă va reuşi să aibă o suprafaţă cultivată de cel puţin 4.000 de hectare, astfel încât să existe materie primă pe tot parcursul anului, firma intenţionează să deschidă şi o fabrică de prelucrare a orezului. „Dacă se va realiza şi această investiţie, va fi un lucru bun pentru comună, deoarece vor plăti taxe şi impozite în plus, iar numărul de locuri de muncă va creşte considerabil, odată cu deschiderea fabricii, firma intenţionând să mai angajeze 200-300 de oameni“, a precizat Ion Dăbuleanu.
Orezul din România, superior celui importat
România este considerată statul membru al UE cu cel mai mare potenţial de creştere în ceea ce priveşte producţia de orez. Jean-Pierre Brun, preşedintele Asociaţiei Londoneze a Brokerilor de Orez, a declarat pentru Reuters că ţara noastră are în regiunea Dunării de 20 de ori mai multe rezerve de apă decât bazinul Padului, unde se cultivă cea mai mare parte a orezului italian. Afirmaţia a fost susţinută şi de reprezentanţii Riso Scotti. „România are condiţii foarte bune pentru producerea orezului. Clima este caldă, există surse de apă, iar condiţiile sunt prielnice pentru cultivarea acestei plante. Orezul produs în România este de o calitate net superioară celui importat din Egipt“, a declarat Maria Punga, manager financiar al Riso Scotti, citată de corporatenews.ro.
