Preşedintele Băsescu a făcut astăzi în Parlament bilanţul negativ al guvernării Tăriceanu, vorbind despre restanţele din domenii cheie cum ar fi agricultura, sănătatea şi educaţia, precum şi incoerenţa alocării resurselor bugetare care pot duce până la întârzierea adoptării monedei euro.
Preşedintele şi-a început discursul trecând în revistă aspectele pozitive ale ciclului politic pe cale de a se încheia, menţionând aderarea la UE, creşterea economică înregistrată în ultimii ani, creşterea PIB-ului pe cap de locuitor, reducerea inflaţiei, dar şi progresele înregistrate în justiţie sau capacitatea oamenilor politici de a da un răspuns coerent în momente dificile, cum e cazul proclamării independenţei Kosovo sau la "Pactul naţional pentru educaţie".
Şeful statului a schimbat apoi registrul vorbind de deficienţele politicilor în domeniul economic şi social. "Slăbiciunile actuale majore ale instituţiilor statului pun sub semnul întrebării capacitatea României de a planifica, de a acţiona strategic, de a avea coerenţă în fixarea de obiective, acţiuni şi resurse bugetare", a afirmat Băsescu.
El a explicat că alocarea ineficientă a resurselor constituie un motiv serios de îngrijorare în legătură cu perspectiva respectării calendarului pentru adoptarea monedei euro. "Adoptarea unor politici fiscal-bugetare care nu susţin politica monetară restrictivă şi măresc riscul măririi deficitului bugetar, riscul supraîncălzirii economiei, cheltuieli curente prea mari sau creşteri ale salariilor mai rapide decât cele ale productivităţii muncii", a spus şeful statului. El a arătat că în loc de a oferi predictibilitate şi bugete multianuale, bugetul a fost rectificat de trei ori în acest an, iar beneficiul creşterii economice a fost orientat către consum în detrimentul investiţiilor.
"Ce speranţe să avem că va fi respectat calendarul adoptării euro? Ce încredere să avem că vom asigura sustenabilitatea sistemelor de pensii pe termen lung astfel încât să preîntâmpinăm efectele nefavorabile ale îmbătrânirii populaţiei?", s-a întrebat preşedintele în faţa parlamentarilor.
El a continuat vorbind în termeni critici despre politicile în domeniul educaţiei, sănătăţii şi absorbţiei fondurilor comunitare.
Şeful statului a vorbit despre educaţie ca soluţie pentru rezolvarea uneia dintre problemele cele mai importante ale economiei româneşti, forţa de muncă ocupată în agricultură care deşi la un nivel foarte ridicat, este total ineficientă şi face ca stuctura economiei să fie "una dintre cele mai înapoiate" din toate ţările UE. "Educaţia trebuie să asigure oferta de calificare necesară în condiţiile în care conţinutul muncii în agricultură se va modifica, iar un milion de locuri de muncă din agricultură se vor transfera spre alte ramuri care valorifică mai bine potenţialul uman", a spus preşedintele.
El a remarcat, însă, că "tabloul este îngrijorător, iar tendinţele nu sunt încurajatoare", sistemul de educaţie prezentând multe deficienţe, nefiind relevant în raport cu economia şi societatea viitorului. Băsescu a arătat că numărul copiilor care abandonează şcoala este mai mare raportat la cel din UE, iar performanţele scăzute. "Avem aici o inadvertenţă între dublarea sumelor alocate educaţiei şi deprecierea calităţii sistemului de educaţie", a concluzionat preşedintele.
Aceleaşi critici au fost aduse şi politicilor din domeniul sănătăţii, care fac ca România să se afle pe ultimele locuri în Europa sub aspectul stării de sănătate a populaţiei. "Sistemul se caracterizează prin ineficienţă şi lipsă de transparenţă în utilizarea resurselor. Deşi, practic, resursele financiare, ca şi la educaţie, s-au dublat-de la cca. 3 miliarde de euro, în anul 2004, la aproape 4 miliarde de euro în anul 2008, ajungând să reprezinte 4,1 la sută din PIB- lipsurile din sistem continuă să persiste şi chiar să se acutizeze", a apreciat Băsescu. El a menţionat că sistemul este inechitabil pentru populaţia săracă şi pentru cea din mediul rural, dar şi că cetăţeanul nu dispune de informaţii suficiente care să îi permită să ia decizii corecte în ceea ce priveşte serviciile de sănătate.
"O dovadă elocventă de administrare ineficientă a resurselor şi de lipsă de capacitate de planificare strategică avem în domeniul absorbţiei de fonduri europene", şi-a continuat criticile Băsescu. El a precizat că deşi de la începutul anului avem la dispoziţie numai din avans peste un miliard de euro, fonduri structurale şi de coeziune, "suntem în situaţia inadmisibilă de a constata că nu avem proiecte suficiente", mai ales în domenii prioritare. Şeful statului a dat exemplul infrastructurii care în stadiul în care este la ora actuală "a ajuns o frână în calea dezvoltării economice şi sociale". "Remarc gravitatea faptului că până în acest moment nu a fost transmis Comisiei Europene niciun proiect major în domeniul transporturilor, ceea ce înseamnă că România nu a fost capabilă să atragă nici măcar un euro din cele peste 5,5 miliarde care pot fi utilizate în construcţia de autostrăzi", a afirmat Băsescu.
Şeful statului a adăugat că "deficienţe greu de justificat" sunt şi în cazul utilizării fondurilor de preaderare din cadrul programelor ISPA şi SAPARD.
Preşedintele a afirmat că acţiunile trebuie orientate către reformarea statului şi instituţiilor, în acest sens fiind nevoie un stat integrat de piţe funcţionale, în care să se manifeste mai multă concurenţă, iar sectorul privat să aibă o mai mare libertate. De asemenea, Băsescu a spus că e nevoie de "o raţionalizare instituţională", de reducere a birocraţiei care generează "rente pentru funcţionari" şi poate evolua către un stat discreţionar.
