Ordonanţa de urgenţă prevede o reglementare care, răspunzând Deciziei Curţii Constituţionale nr.369/2008, prin care unele prevederi din Legea nr.273/2004 au fost declarate neconstituţionale, respectă, în acelaşi timp, principiul garantării confidenţialităţii în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului (sau, după caz, ale familiei adoptatoare), precum şi în ceea ce priveşte identitatea părinţilor fireşti.
Convenţia europeană în materia adopţiei de copii, încheiată la Strasbourg la 24 aprilie 1967 şi la care România a aderat prin Legea nr.15/1993, prevede, în art.20, exigenţele pentru asigurarea confidenţialităţii asupra datelor şi informaţiilor care privesc viaţa privată atât a părinţilor fireşti ai copilului, cât şi a viitorilor adoptatori.
Respectând acest principiu şi concepţia generală a Legii nr.273/2004, noul act normativ va da posibilitatea instanţei judecătoreşti ca, în anumite condiţii şi cu respectarea confidenţialităţii asupra datelor conţinute în dosarul de adopţie, să poată solicita din nou consimţământul părinţilor fireşti, în cea de-a treia etapă a procedurii adopţiei, şi anume în faza de încuviinţare propriu-zisă a acesteia, astfel cum a impus Curtea Constituţională prin Decizia nr.369/2008.
Astfel, instanţa care soluţionează cererea de încuviinţare a adopţiei va putea solicita din nou consimţământul la adopţie a părinţilor fireşti, dacă după data la care consimţământul a devenit irevocabil, au apărut elemente noi în situaţia acestora, de natură să determine revenirea asupra consimţământului iniţial.
Luarea consimţământului părinţilor fireşti de către instanţa care soluţionează cererea de încuviinţarea a adopţiei se va face în condiţii strict determinate, astfel încât conferirea calităţii de parte părinţilor fireşti în cererea de încuviinţare propriu-zisă a adopţiei (etapa a III-a a procedurii), cu posibilitatea acestora de a reveni oricând şi în orice condiţii asupra consimţământului să nu afecteze întreaga procedură, toate demersurile efectuate pentru găsirea unei familii adoptatoare şi pentru verificarea compatibilităţii între aceasta şi copil şi nici să nu confere automat persoanelor implicate – părinţi fireşti, pe de o parte şi adoptatori pe de altă parte – acces reciproc la toate actele şi lucrările dosarului, având în vedere că acesta conţine o serie de informaţii de natură strict personală (situaţie materială, stare de sănătate, cazier judiciar, profil psiho-social, etc).
Invitaţia se va adresa părinţilor fireşti în condiţii de confidenţialitate, în camera de consiliu, fără a se indica date cu privire la dosar sau alte date care ar permite, în orice fel, divulgarea identităţii sau a altor informaţii cu privire la persoana sau familia adoptatoare.
În prezent, potrivit reglementării cuprinse în Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, procedura adopţiei este concepută în trei etape distincte:
prima etapă – deschiderea procedurii adopţiei, ocupându-se de relaţia copil –părinţi fireşti, este gestionată de instanţa din raza teritorială a domiciliului iniţial al copilului, care se află fie la părinţii fireşti, fie în centrul de plasament, fie în altă instituţie de ocrotire.
a doua etapă judiciară – soluţionarea cererii de încredinţare în vederea adopţiei – este de competenţa aceleiaşi instanţe ca şi în cazul primei etape.
a treia etapă – a încuviinţării propriu-zise a adopţiei – priveşte adopţia din perspective relaţiei copilului cu posibilul adoptator. Competenţa aparţine instanţei de la domiciliul adoptatorilor.
Potrivit art,12 alin. (3) din lege, dacă unul dintre părinţii fireşti este decedat, necunoscut, declarat, în condiţiile legii, mort sau dispărut, pus sub interdicţie, precum şi dacă se află, din orice împrejurare, în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa, consimţământul celuilalt părinte la adopţie este suficient pentru deschiderea procedurii adopţiei.
Având în vedere că în practică este posibil ca, după deschiderea procedurii adopţiei interne a copilului, să înceteze motivul care au determinat imposibilitatea la acel moment a exprimării de către părintele firesc a consimţământului – de exemplu prin stabilirea paternităţii, prin apariţia celui declarat mort sau dispărut, prin ridicarea interdicţiei sau încetarea oricărei alte cauze care l-a împiedicat să-şi manifeste voinţa – s-a reglementat o procedură de revizuire a hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei, în cadrul căreia instanţa să aibă posibilitatea să reevalueze, cu concursul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, efectele noului context familial asupra situaţiei copilului (care poate antrena modificări majore în starea socială, materială, educaţională etc. care a determinat măsura de protecţie), astfel încât instanţa să aibă toate elementele esenţiale pentru a stabili dacă adopţia rămâne, în continuare, cea mai adecvată măsură de protecţie şi dacă menţine sau nu hotărârea de deschidere a procedurii adopţiei.
