Sfaturile bunicii nu sunt de neglijat, de multe ori ele scoţându-vă din impas, aşa că n-ar fi rău să aplecăm urechea şi să ascultăm câteva dintre sugestiile sale.
– Laptele acrit trebuie lăsat să se îngroaşe. Presărat cu zahăr şi scorţişoară, devine un desert dietetic.
– Ceapa şi usturoiul tăiate, rămase de la prepararea mâncării, se păstrează excelent, fără să-şi piardă gustul şi să-şi împrăştie mirosul, dacă sunt ţinute într-un borcănel cu capac, la frigider.
– Castraveţii nu trebuie curăţaţi niciodată dinspre coadă, locul de depozitare a amărelii. Porniţi cu cuţitul de la vârf.
– Orezul din umpluturi (sarmale, ardei etc.) trebuie să fie pe jumătate fiert. Preparatele vor fi mai afânate şi vor avea un gust deosebit.
– Pătrunjelul rămâne proaspăt şi nu-şi pierde vitaminele dacă se păstrează între două farfurii adânci.
– Făina nu mai face gărgăriţe dacă introduceţi în ambalaj unu-doi căţei de usturoi curăţaţi.
– Ficatul prăjit devine mai digerabil dacă se stropeşte cu câteva picături de lămâie sau de oţet.
– Resturile de brânză şi de caşcaval nu trebuie aruncate. Băgaţi-le la cuptor până încep să se-nmoaie, amestecaţi-le, apoi puneţi-le pe pâine prăjită. E un fel de mâncare delicios şi rapid.
– Uleiul rămas de pe urma prăjitului (cartofii la ceaun, de exemplu) se păstrează curat dacă după fiecare întrebuinţare se pune în el, cât este încă fierbinte, un albuş de ou. Prăjindu-se, acesta atrage la suprafaţă toate deşeurile. Nu folosiţi mai mult de patru ori acelaşi ulei. Acoperiţi vasul în care-l păstraţi, fiindcă altfel râncezeşte uşor.
– Varza roşie e prea sărată: adăugaţi două mere tăiate sau un cartof crud, ras.
– Nu mai aveţi ou pentru uns prăjiturile: folosiţi lapte nefiert.
– Supa este prea groasă: subţiaţi-o cu lapte sau apă fiartă cu Vegeta sau Knorr.
