Liderii europeni, la presiunea Franţei, au acceptat să înfiinţeze astăzi un comitet de reflecţie asupra viitorului UE după criza sa instituţională, dar cu preţul unei slăbiri a mandatului său, pentru a se asigura că nu serveşte la blocarea aderării Turciei, comentează AFP.
Acest "grup de reflecţie" care va avea 10 membri va fi condus de fostul premier spaniol Felipe Gonzales, asistat de doi vicepreşedinţi: fostul preşedinte leton Vaira Vike-Freiberga şi un om venit din lumea afacerilor, preşedintele grupului de telecomunicaţii finlandez Nokia, Jorma Ollila.
În vârstă de 65 de ani, Felipe Gonzales a condus guvernul spaniol din 1982 până în 1996 şi a contribuit la aderarea Madridului la Comunitatea Europeană, în 1986.
Ministrul spaniol de externe Miguel Angel Moratinos a vorbit de o "veste mare", salutând faptul că "un european convins" a primit sarcina să ajute Europa să facă faţă "marilor provocări ale secolului al XXI-lea".
Ideea acestui comitet a fost avansată iniţial în luna iulie de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care cerea discutarea aderării Turciei la UE, căreia i se opunea.
Totuşi, mandatul comitetului care trebuie să reflecteze la viitorul UE în perioada 2020 – 2030 şi care va prezenta concluzii fără caracter de constrângere în 2010 a fost mult redus.
Mai există numai problema "chestiunilor fundamentale cu care ar putea să se confrunte Uniunea" şi mijoacele de a aduce "stabilitate şi prosperitate atât în Uniune, cât şi în regiunea care o înconjoară".
Formulările sunt suficient de vagi pentru a permite Franţei să continue să creadă că o reflecţie în legătură cu limitele Uniunii Europene nu va putea fi evitată. "Nu putem să reflectăm în legătură cu proiectul european fără să ne întrebăm despre poziţionarea sa teritorială", a subliniat un diplomat francez.
Totuşi interpretările diferă. "Am avut multe rezerve faţă de proiectul original, ne-am temut că este un mijloc pentru a stopa procesul de extindere, este motivul pentru care ne-am concentrat asupra unor chestuni care nu vorbesc despre acest aspect", a declarat vineri ministrul ceh pentru afaceri europene Alexandr Vondra.
"Este ceva ce am acceptat cu reticenţă pentru că este important pentru un stat membru mare", a explicat şi preşedintele Partidului Liberal European, belgianul Annemie Neyts, făcând aluzie a Franţa.
Cei 27 intenţionau ca grupul să îşi înceapă lucrrile în primăvară, dar au decis în cele din urmă să amâne acest termen pentru a nu interfera cu procedurile delicate de ratificare a noului Tratat European semnat joi la Lisabona, potrivit unui diplomat european.
Crearea fără entuziasm a acestui comitet a părut în cele din urmă o concesie făcută Franţei, pentru a permite continuarea negocierilor de aderare lansate cu Turcia în octombrie 2005, organizate în 35 de capitole tematice, dintre care până acum au fost deschise patru.
Tensiunea în acest dosar dintre Franţa şi Turcia s-a amplificat săptămâna aceasta. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan l-a criticat pe preşedintele francez Nicolas Sarkozy, pe care l-a acuzat de duplicitate, după ce UE a decis să nu mai numească sesiunile de negocieri cu Ankara drept "conferinţe de aderare".
