Primarii şi investitorii privaţi vor putea depune proiecte pentru a obţine fonduri europene pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), dar banii vor veni abia de la anul. Anunţul a fost făcut ieri de ministrul agriculturii, Decebal Traian Remeş, prezent la Craiova pentru a prezenta avantajele programului. Remeş a criticat autorităţile locale din Dolj pentru numărul mic de proiecte depuse.
Ministrul agriculturii le-a servit primarilor şi celorlalte autorităţi administrative una caldă şi una rece. I-a anunţat că din toamnă vor fi lansate patru măsuri de investiţii, după ce Comisia Europeană va aproba PNDR, dar că banii vor veni mult mai târziu. „Programul este în analiză cu Comisia Europeană, iar în octombrie vor fi lansate patru măsuri: una pentru fermieri, două pentru investiţii private şi una pentru investiţii publice. În privinţa investiţiilor am ales trei măsuri cu impact: modernizarea exploataţiilor agricole, creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere şi renovarea şi dezvoltarea satelor“, a declarat Remeş.
Suma pe care Uniunea Europeană o va acorda României se ridică la peste opt miliarde de euro, iar oficialii ministerului consideră că programul oferă mai mulţi bani şi diversitate, completând măsurile lipsă oferite în cadrul programului Sapard. Pentru a nu avea probleme cu partea de cofinanţare, Remeş le-a promis primarilor că ministerul le va acorda un avans de 20% după ce proiectul depus va fi aprobat şi va prelua costurile cu dobânzile şi comisioanele bancare. „De la anul veţi lucra altfel cu băncile. Ştiu că acum instituţiile bancare nu se dau în vânt după garanţii ca terenuri sau clădiri aparţinând comunităţilor locale“, a mai spus Remeş. Totodată, beneficiarii nu vor mai fi obligaţi să aducă scrisoarea de confort de la bancă pentru partea de cofinanţare.
Sfaturi pentru primari
Reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prezenţi şi ei la campania de informare a primarilor, i-au sfătuit pe aceştia cum să evite problemele în derularea proiectelor. Prima regulă: alegerea corectă a consultantului. „Firmele de consultanţă nu trebuie alese la întâmplare. Acestea sunt obligate să asigure consultanţă pe întreaga durată de implementare a proiectului, nu să renunţe după ce acesta a fost aprobat“, au spus reprezentanţii APIA. Altă problemă de care s-ar putea lovi beneficiarii proiectelor o reprezintă respectarea legislaţiei achiziţiilor publice şi alegerea firmelor potrivite pentru realizarea investiţiilor. „Furnizorii nu sunt serioşi, mulţi nu au adus echipamentele necesare, trebuie să trataţi mai bine cu ei“, i-au îndemnat reprezentanţii APIA.
Revolta beneficiarilor
După ce au ascultat cuminţi sfaturile ministeriale, investitorii privaţi şi primarii l-au încolţit pe Remeş cu întrebări. Aceştia au invocat dificultăţi în accesarea fondurilor şi instabilitatea politică, lucru care a dus la întârzieri în derularea programelor. „Dumneavoastră sunteţi ministru acum, poate peste o săptămână nu o să mai fiţi, dar noi rămânem aici cu problemele. Eu am o fermă de tauri de înaltă clasă genetică, iar acum risc să dau faliment din cauza creşterii preţului la furaje. Nu e păcat să duc astfel de animale la abator?“, l-a întrebat un investitor din Olt pe ministru. Altul s-a plâns de faptul că numai fermierii care au încheiat asigurări beneficiază de despăgubiri şi i-a sugerat ministrului să oblige firmele să plătească pentru ca guvernului să-i rămână bani pentru ceilalţi fermieri afectaţi de secetă sau inundaţii. În replică, Remeş a declarat că există un proiect prin care firmele de asigurări să creeze un fond din care să acorde anumite sume ca despăgubire. „Dacă sunt zone mici afectate, despăgubirea ar putea fi integrală“, a spus Remeş. Acesta a precizat că Uniunea Europeană ar putea crea, de asemenea, până la jumătatea anului viitor, un fond comun de ajutorare a fermierilor din ţările afectate de capriciile vremii. Întrebat ce se întâmplă cu cota de lapte insuficientă, ministrul s-a lansat în atacuri la adresa fostei conduceri a Ministerului Agriculturii pe care a acuzat-o că nu a ştiut să negocieze cu Uniunea Europeană. „Cei care au negociat au greşit grav. Avem cota cea mai mică de lapte din UE pe cap de locuitor, doar 46 de mililitri. Sunt însă persoane care nu au vaci, beneficiază de cotă şi o vând pe bani frumoşi“, a precizat Remeş. Asaltat de plângerile oamenilor care i-au spus că arendaşii iau pământul pe degeaba de la agricultori, ministrul a declarat că altă soluţie nu există.
