Dr. Emilian Popovici, președintele Societății Române de Epidemiologie: „Este nevoie de dezinfectanți de bună calitate și de proceduri clare“

Conf. Univ. Dr. Emilian Popovici, președintele Societății Române de Epidemiologie (Foto: Lucian Anghel)
Conf. Univ. Dr. Emilian Popovici, președintele Societății Române de Epidemiologie (Foto: Lucian Anghel)

Problema dezinfectanților diluați a adus în atenție rolul epidemiologului în sistemul medical. Conf. univ. dr. Emilian Popovici, președintele Societății Române de Epidemiologie, vorbește într-un interviu acordat GdS despre activitatea medicilor epidemiologi și despre subraportarea infecțiilor nosocomiale și măsurile care ar trebui luate în continuare în sistemul medical.

GdS: Scandalul dezinfectanților Hexi Pharma a stârnit întrebări legate de rolul medicilor epidemiologi. Care este activitatea unui astfel de specialist într-un spital?

Emilian Popovici: Medicul epidemiolog dintr-un spital are o activitate complexă și nu foarte ușoară. El este cel care trebuie să stabilească procedurile care trebuie aplicate pentru evitarea infecțiilor nosocomiale. Este însă nevoie ca și celelalte cadre medicale să urmeze sfaturile și recomandările făcute de acesta, altfel lucrurile nu au finalitatea dorită. În plus, poziția unui epidemiolog în spital nu este ușoară, pentru că, spunând lucrurile așa cum sunt, există orgolii mari și nu de puține ori epidemiologul se lovește de medicul specialist care uneori nu refuză, dar nici nu primește cu mare bunăvoință recomandările epidemiologului.

GdS: În majoritatea spitalelor, dezinfectanții diluați au fost înlocuiți. Asta înseamnă că problema a fost rezolvată în totalitate?

E.P.: Ceea ce se discută în mass-media legat de această temă este adevărat, iar situația legată de diluarea dezinfectanților este dramatică. Însă este foarte important ca, pe lângă aducerea în spitale a unor dezinfectanți de calitate, procedurile prin care aceștia sunt folosiți să fie clare, așa cum este prevăzut în diversele strategii de dezinfecție. Este nevoie de dezinfectanți de foarte bună calitate, dar și de proceduri clare. Degeaba produsul din flacon este de calitate, dacă nu ajunge pe suprafețele care trebuie dezinfectate.

„Nimeni nu a deschis flacoanele să vadă calitatea dezinfectanților“

GdS: S-a dovedit că dezinfectanții Hexi Pharma au fost mult diluați. Cum de nici un medic epidemiolog nu și-a dat seama de acest lucru sau nu a spus?

E.P.: Atât sub conducerea ministrului Nicolăescu, cât și sub cea a ministrului Bănicioiu s-au desfășurat două controale la nivel național. Acestea nu au plecat de la o inițiativă privată, ci în urma unor sesizări care au ajuns la miniștri și care au declanșat aceste controale. Acestea însă s-au derulat la nivel de etichete, chitanțe, facturi. Nimeni nu a deschis flacoanele să vadă calitatea dezinfectanților. Un control tematic care este ordonat de un minister nu suportă variații personale. Dacă ți se spune că trebuie să controlezi un anumit lucru, asta faci. Dacă cele două controale așa au fost gândite, medicii nu au făcut decât ce li s-a spus.

GdS: Infecțiile nosocomiale sunt o mare problemă în spitalele din România, deși constituie un indicator al performanţei, calităţii şi siguranţei actului medical dintr-o unitate spitalicească. De ce aceste infecții sunt subraportate de medicii români?

E.P.: Este adevărat că se raportează mai puține infecții nosocomiale. Nu putem să avem mai puține infecții nosocomiale decât în Franța dacă ne uităm la ce condiții de spitalizare au francezii și ce condiții sunt în multe spitale din România. Se întâmplă acest lucru și din cauza unei atitudini greșite a celor care atunci când se făceau raportările în loc să vină cu o remarcare pozitivă a celor care declarau infecțiile, uneori veneau cu controale. Trebuie să încurajăm oamenii care își fac datoria, care raportează și lucruri negative. Aceștia trebuie stimulați să își continue activitatea corect și nu să fie după aceea tot ei controlați pentru că au raportat ceva ce nu convenea.

„Nu există date legate de numărul medicilor epidemiologi“


GdS: Se vorbește de faptul că erau și sancționați cei care raportau adevăratele valori ale infecțiilor nosocomiale.

E.P.: Cu siguranță că dacă se făceau controale se mai întâmpla să fie și sancționați. Nu spun că de fiecare dată când s-a raportat ceva, de exemplu, o reacție adversă la un vaccin sau niște focare de infecții nosocomiale au urmat neapărat controale și sancțiuni, dar au fost și astfel de situații. Întotdeauna când omul își face datoria trebuie să fie stimulat. Trebuie să avem curaj să spunem adevărul, indiferent cât de dureros este și să corectăm lucrurile greșite.

GdS: Altă problemă este că în România sunt tot mai puțini medicii epidemiologi. Există statistici clare în acest sens?

E.P.: Rețeaua de medici epidemiologi înseamnă medicii din această specialitate din spitale, din Direcțiile de Sănătate Publică, din Institutul Național de Sănătate Publică. Avem spitale fără medici epidemiologi. Nu este bine că în unele spitale medicii epidemiologi sunt înlocuiți de medicii de pe alte specialități pe o anumită perioadă. Numărul epidemiologilor nu este nici atât de mic precum se comunică în unele mijloace de media. De aceea, noi am început să facem prin Societatea Română de Epidemiologie un „recensământ“ al epidemiologilor, astfel încât să avem cifra exactă. Nu există date clare legate de numărul medicilor epidemiologi din România nici la Ministerul Sănătății și nici la alte instituții care ar trebui să le aibă.

„Trebuie să existe finanțare care să ducă la dotarea corectă“

GdS: Vaccinarea vizează în mare parte și medicii epidemiologi. În ultimii ani, rata de vaccinare a scăzut în România. Ce este de făcut?

E.P.: Rata de vaccinare a scăzut și în alte țări europene, chiar și în SUA. În România, gradul de vaccinare a scăzut și din cauza lipsei de implicare a autorităților care nu au contrabalansat informările eronate apărute uneori pe internet. Tendința oamenilor de a se informa de pe internet trebuie combătută cu niște conferințe făcute pentru informarea corectă a populației. Avem 41 de Direcții de Sănătate Publică în țară, majoritatea au săli de conferință, avem șapte-opt centre regionale de sănătate publică. Deci există posibilitatea de a organiza aceste conferințe, este nevoie însă și de voință. Astfel de acțiuni ar fi benefice pentru toată lumea, iar costurile ar fi minime. Populația ar avea acces la persoane avizate care le-ar putea oferi sfaturi legate de diabet, de sănătatea gravidelor și alte situații. Specialiștii sunt deschiși la astfel de întâlniri pentru că astfel au posibilitatea să devină mai cunoscuți, iar Ministerul nu ar trebui să dea decât banii pentru curentul electric.

GdS: Sistemul medical românesc este căpușat de nereguli. Ce ar trebui schimbat în sistemul de sănătate astfel încât oamenii să își recapete încrederea în medici, în spitale?

E.P.: Avem oameni foarte bine pregătiți, chiar dacă în ultimii ani multe cadre medicale au migrat. Sigur că totul este perfectibil. Pe lângă profesioniști în sistem este nevoie ca baza materială să fie adusă la nivelul la care trebuie să fie pentru a obține rezultate foarte bune. Nu poți să obții aceleași rezultate într-un spital din România ca în cel din Franța dacă finanțarea este profund diferită și atâta timp cât condițiile de acordare a asistenței medicale sunt diferite. Trebuie să existe finanțare care să ducă la dotarea corectă și cinstită a spitalelor cu tot ce au nevoie.




Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de sâmbătă, 19 august 2017

Top