Rezultatele simulării nationale a Bacalaureatului în Dolj, publicate, astăzi, de Inspectoratul Scolar Judetean conturează o hartă a contrastelor brutale. Dacă privim strict către Craiova, reședința de județ, observăm un sistem educațional fragmentat în trei universuri paralele: elitele care ating standarde europene, liceele teoretice de nivel mediu și unitățile tehnologice aflate într-un declin care pare ireversibil. În tabloul educational din Dolj performanța de nivel european coexistă, la doar câțiva kilometri distanță, cu abandonul educațional și rate de promovabilitate de zero la sută. Este o ierarhie a excelenței, a eșecului liceelor tehnologice și o prăpastie tot mai adâncă dintre mediul urban și restul localităților din județ. Dincolo de rata oficială de promovare, de 56,45%, putin mai bună decât anul trecut, datele dezvăluie o realitate dură: un număr masiv de tineri nici măcar nu ajung în bănci în ziua examenului. Din totalul de 4.956 de candidați înscriși, doar 36% (1.807 elevi) au reușit să promoveze, în timp ce restul s-au pierdut pe drumul dintre înscriere și afișarea rezultatelor.
Olimpul Educației: Cine domină clasamentul?
În vârful piramidei regăsim, fără surprize, „careul de ași” al învățământului craiovean. Aceste instituții nu sunt doar unități de învățământ, ci branduri regionale care atrag cei mai buni elevi și profesori.
Colegiul Național „Frații Buzești” ocupă prima poziție cu o rată de succes de 92,59%. Dintr-un total de 216 candidați, doar 13 au fost respinși, restul obținând rezultate remarcabile. Performanța acestui colegiu este una constantă, fiind de decenii motorul de performanță al județului. Colegiul Național Pedagogic „Ștefan Velovan” se situează pe locul secund, cu 90,87%. Această rată ridicată subliniază rigoarea profilului pedagogic, unde disciplina și vocația par să facă diferența. Colegiul Național „Carol I”: cu o rată de 89,32% (209 admiși din 234), rămâne un pilon al tradiției academice, reușind să mențină standarde ridicate în ciuda numărului mare de elevi. Colegiul Național „Elena Cuza” închide plutonul de elită cu 88,97%. Este demn de remarcat că acest liceu a avut cel mai mare număr de candidați dintre școlile de top (263), ceea ce face ca procentul de aproape 90% să fie cu atât mai impresionant. Aceste instituții au în comun un element esențial: selecția riguroasă la intrarea în liceu și un mediu competitiv care împinge elevul spre performanță.
Zona de Mijloc: Liceele Teoretice și Vocaționale (30% – 80%)
Aici regăsim instituții cu rezultate onorabile, dar care se confruntă cu o eterogenitate mai mare a colectivului de elevi.
Liceul Teoretic „Tudor Arghezi” (77,78%): o performanță solidă, cu 84 de admiși din 112, poziționându-se ca prima opțiune după „marile colegii”. Liceul „Voltaire” (74,34%): un liceu cu profil filologic/bilingv care reușește o rată de promovare decentă (84 din 119). Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” (65,82%): deși ne-am aștepta la o rigoare mai mare, rata de sub 70% indică faptul că pregătirea militară și cea academică nu merg întotdeauna mână în mână perfect. Colegiul Național „Nicolae Titulescu” (65,36%): un rezultat de mijloc, cu 100 de elevi promovați dintr-un total de 167. Seminarul Teologic Ortodox (63,16%): o instituție mică (19 candidați), unde rata de promovare reflectă un nivel de pregătire moderat. Liceul Teoretic „Henri Coandă” (59,32%): la limita de sus a promovabilității majoritare, cu 70 de admiși din 135. Liceul de Arte „Marin Sorescu” (34,85%): o rată scăzută (23 admiși din 77), care ridică întrebări asupra echilibrului dintre disciplinele de specialitate artistică și materiile de examen. Liceul „Charles Laugier” (34,72%): sub o treime din cei 85 de elevi au reușit să promoveze. Liceul Teologic Adventist (33,33%): doar 12 elevi promovați dintr-un total de 40. Liceul „Traian Vuia” (31,94%): deși are un număr mare de elevi (207), doar 66 au trecut examenul, ceea ce indică probleme structurale profunde.
Zona Critică și de Colaps: Învățământul Tehnologic (Sub 30%)
Această secțiune este cea mai dureroasă pentru Craiova. Unități de învățământ mari devin „fundături” educaționale pentru mii de tineri. Liceul Tehnologic UCECOM „Spiru Haret” (26,67%): doar 4 elevi promovați din 146. Cifra este șocantă prin prisma discrepanței dintre înscriși și reușite. Liceul Energetic (26,19%): 11 admiși din 127. O rată care descalifică profilul tehnic în contextul actualului examen. Colegiul „Ștefan Odobleja” (26,01%): 45 admiși din 260. Deși poartă numele unui savant, performanța academică este la pământ. Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trișcu” (25,58%): sportul pare să fi ocupat tot timpul elevilor, doar 11 din 55 reușind să ia Bacalaureatul. Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” (22,58%): 14 admiși din 123. Liceul de Industrie Alimentară (22,22%): doar 4 elevi au promovat din 111 candidați. Liceul Tehnologic „Costin D. Nenițescu” (18,42%): 7 admiși din 114. Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate (17,14%): 6 admiși din 188. O rată dezastruoasă pentru un număr atât de mare de elevi. Colegiul Economic „Gheorghe Chițu” (17,01%): doar 25 de elevi promovați dintr-o masă de 205 candidați. Liceul „Matei Basarab” (12,20%): doar 5 admiși din 110.
Punctul Zero
Din nefericire, în Craiova sunt si licee cu zero promovati. Liceul Tehnologic „George Bibescu” (0%): 61 de candidați, niciunul promovat. Liceul Tehnologic de Transporturi Auto (0%): 97 de candidați, niciunul promovat. Liceul Tehnologic Auto (4,00%): Deși tehnic are un procent de 4%, în realitate este tot un eșec masiv (1 singur elev promovat din 131).
Surpriza de la Calafat
Două licee din judet au rezultate mai bune decât multe din Craiova. Liceul Teoretic „Independența” Calafat (86,21%) depășește 19 din cele 23 de licee din Craiova. Este o dovadă că managementul școlar și implicarea pot produce rezultate de top și în afara capitalei județene. Liceul Tehnologic Segarcea (66,67%) are o rată de promovare mai bună decât Colegiul Național „Nicolae Titulescu” sau Liceul Militar din Craiova. În restul județului, situația este similară cu cea a liceelor tehnologice din Craiova. Localități precum Bechet (0%), Plenița (0%), sau Călărași (5,56%) confirmă că învățământul tehnologic rural este aproape inexistent din punct de vedere al rezultatelor la Bacalaureat.
Oraș cu două fețe
Craiova este, simultan, un centru al excelenței academice naționale (prin primele 4 colegii) și un cimitir al speranțelor educaționale (prin cele peste 10 licee tehnologice cu rate sub 20%). Prăpastia dintre Colegiul „Frații Buzești” (92,59%), de exemplu, și Liceul „George Bibescu” (0%) este uriașă. Această polarizare indică faptul că în Craiova contează enorm nu doar că „mergi la școală”, ci la care școală mergi. Sistemul actual nu reușește să ridice nivelul liceelor tehnice, lăsând sute de tineri anual fără o calificare validată de examenul de stat, în timp ce elitele continuă să strălucească, mascând prin media lor generală realitatea cruntă a bazei piramidei.
Media generală a județului, conform datelor este de 56,45%. Deși cifra pare rezonabilă la prima vedere, ea este „fardată” de rezultatele excelente ale celor 4-5 colegii de top. În realitate, dacă extragem elitele, majoritatea liceelor din Dolj se luptă sub pragul de 30-40% promovabilitate. Diferența dintre vârfuri si codasi nu este doar o diferență de procente, ci o prăpastie socială. Elevii din prima categorie pot avea acces la universități de top , în timp ce elevii din a doua categorie părăsesc sistemul după 12 ani de școală fără nicio certificare validă a competențelor lor academice.
Marele semnal de alarmă
Poate cea mai alarmantă cifră a raportului publicat de ISJ Dolj este numărul total de absenți: 1.755 de elevi. Dintr-un motiv sau altul, ei au ales să nu susțină examenul, chiar dacă este vorba despre o simulare. Dacă în colegiile de elită absenteismul este marginal (sub 5%), în liceele tehnologice acesta devine fenomenul dominant. Recordurile negative sunt deținute de: Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate Craiova: 153 de absenți din 188 înscriși (81% abandon). Liceul Tehnologic UCECOM „Spiru Haret” Craiova: 131 de absenți din 146 înscriși (90% abandon). Liceul Tehnologic Auto Craiova: 106 absenți din 131 înscriși (81% abandon). Aici trebuie precizat că o posibilă explicatie este faptul că vorbim despre multe clase cu elevi la seral.
Ierarhia absenteismului în Craiova
Elite (Promovabilitate > 85%)
Aici, absenteismul este aproape inexistent, semn al unei monitorizări stricte și al unei motivații ridicate.
C.N. „Frații Buzești”: 229 înscriși / 13 absenți / 92,59% succes.
C.N. Pedagogic „Ștefan Velovan”: 216 înscriși / 8 absenți / 90,87% succes.
C.N. „Carol I”: 250 înscriși / 16 absenți / 89,32% succes.
C.N. „Elena Cuza”: 273 înscriși / 10 absenți / 88,97% succes.
Zona de Mijloc (Promovabilitate 30% – 80%)
Instituții unde numărul de absenți și respinși începe să crească, dar procesul educațional rămâne funcțional.
L.T. „Tudor Arghezi”: 112 înscriși / 4 absenți / 77,78% succes.
Liceul „Voltaire”: 119 înscriși / 6 absenți / 74,34% succes.
C.N. Militar „Tudor Vladimirescu”: 159 înscriși / 1 absent / 65,82% succes.
C.N. „Nicolae Titulescu”: 167 înscriși / 14 absenți / 65,36% succes.
L.T. „Henri Coandă”: 135 înscriși / 17 absenți / 59,32% succes.
Liceul de Arte „Marin Sorescu”: 77 înscriși / 11 absenți / 34,85% succes.
Zona de Colaps (Promovabilitate sub 30%)
Aici regăsim „școlile-fantomă”, unde majoritatea elevilor înscriși fie lipsesc, fie sunt respinși.
Colegiul Economic „Gheorghe Chițu”: 205 înscriși / 58 absenți / 122 respinși / Doar 25 reușiți (17,01%).
Liceul Energetic: 127 înscriși / 85 absenți / 31 respinși / Doar 11 reușiți (26,19%).
Colegiul „Ștefan Odobleja”: 260 înscriși / 87 absenți / 128 respinși / Doar 45 reușiți (26,01%).
Liceul Tehnologic „George Bibescu”: 61 înscriși / 49 absenți / 12 respinși / 0% succes.
Localități precum Bechet (0%), Băilești (L.T. „Ștefan Anghel” – 0%) sau Plenița (0%) arată un abandon masiv. La Băilești, de exemplu, din 98 de elevi înscriși, 76 au absentat, restul de 22 fiind respinși.
Concluzie: 35,4% absenți (1.755 elevi) – tinerii care au abandonat sistemul în tăcere, 28,1% respinși (1.394 elevi) – tinerii care au încercat, dar nu au atins nivelul minim. 36,5% reușiți (1.807 elevi) – singurii care părăsesc sistemul cu o diplomă. Liceele tehnologice din Craiova au, practic, rate de absenteism între 60% și 90%. Aceste instituții consumă resurse (salarii, utilități) pentru a produce, în final, rezultate aproape nule.
Nu este suficient să celebrăm succesul colegiilor mari. Este vitală o reformă a liceelor tehnologice din Craiova. Acestea ar trebui fie transformate în școli profesionale pur vocaționale, unde accentul să nu mai cadă pe un examen teoretic pe care elevii oricum îl evită, fie restructurate radical din punctul de vedere al managementului școlar. Cum este posibil ca sute de elevi să figureze ca „înscriși” la un examen la care nu au nicio intenție să participe? Această „umflare” a listelor menține artificial numărul de catedre, dar nu produce educație.
Procentul ca o mască
Si acum adevărul despre promovabilitate. Deși procentul de 56% este cel afișat oficial ca medie județeană, si aici nu vorbim numai despre Dolj, deoarece fenomenul se întâmplă în toată tara, acesta este un indicator de promovabilitate fals, deoarece este raportat strict la numărul celor prezenți, nu la masa totală a tinerilor care ar fi trebuit să sustină simularea. Numărul 56% poate fi considerat „măgulitor” față de realitatea cruntă din teren, deoarece este putin mai mare decât cel de anul trecut, dar el ignoră complet „armata” de 1.755 de tineri care au „dispărut” în ziua examenului.
Dacă am raporta succesul la numărul total de elevi înscriși, rata reală de succes ar fi de doar 36,4%. Practic, 56% este scorul celor care „au avut curajul” să intre în sală. Această medie de 56% este extrem de polarizată. Ea nu reprezintă un nivel „mediu” de pregătire al elevilor din judet, ci este rezultatul fuziunii dintre două extreme: polul de excelență – primele 4-5 colegii din Craiova care trag media în sus cu rate de 88% – 92% si polul eșecului – peste 15 licee tehnologice care au rate de promovare între 0% și 20%.
Fără cele 4 mari colegii naționale (Buzești, Carol, Cuza, Velovan), care aduc împreună peste 800 de reușiți, media județului s-ar prăbuși undeva spre 20-25%. Este aproape fascinant și trist cum absenteismul „ajută” uneori la cosmetizarea acestei rate de 56%. De exemplu, si îl luăm aleatoriu, Liceul Tehnologic „Spiru Haret”: dacă toți cei 131 de absenți s-ar fi prezentat și ar fi picat, rata liceului ar fi fost de sub 3%. Prin absența lor, rata se calculează doar raportat la cei 15 prezenți, rezultând un 26,67% care arată „mai bine” în tabele, deși în realitate este un dezastru.
Numărul 56 este, astfel, un indicator tehnic corect, dar incomplet. El ne spune că mai puțin de 6 din 10 elevi prezenți au luat examenul. Însă, dacă privim imaginea de ansamblu (incluzând absenții), vedem un județ în care doar 1 din 3 tineri ar reuși să obțină diploma de Bacalaureat în acest moment. Este o diferență majoră între „câți au luat din cei care au venit” (56%) și „câți au reușit din câți avem în județ” (36%).
