Judecătorul Cristi Danileţ a analizat o statistică privind judeţele unde se soluţionează dosare penale privind infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, statistică realizată pentru perioada 2011-2015. Rezultatele analizei au fost publicate pe blogul personal al judecătorului. „În fiecare judeţ, anual, procurorii sesizează instanţele pentru comiterea în medie a 18 infracţiuni. Cele mai multe infracţiuni pentru care s-au instrumentat aceste dosare sunt cele de viol, respectiv cele de act sexual cu un minor”, a arătat Cristi Danileţ.
În urma analizei datelor, concluzia formulată a fost aceea că Iaşi este judeţul în care sunt cele mai multe dosare cu infracţiuni care privesc viaţa sexuală. „În anii 2011 şi 2012 au fost de 2,5 ori mai multe dosare decât media; în anul 2014 a fost o explozie de dosare, de cinci ori mai mult decât media; iar până la jumătatea anului curent s-au înregistrat 34 de dosare, cam cât înregistrează un judeţ de top într-un singur an”, a explicat judecătorul. Judeţul Vaslui a ocupat locul doi în anii 2011 şi 2012 şi locul trei în 2013, municipiul Bucureşti s-a menţinut din anul 2013 până în prezent pe locul doi, următoarele judeţe în „top 5” fiind Constanţa şi Galaţi. Potrivit lui Cristi Danileţ, cele mai puţine dosare de acest gen au fost înregistrate, în perioada 2011-2014, în Covasna şi Harghita. Mai mult, în Covasna nu a fost înregistrat nici un astfel de dosar din ianuarie 2014 până acum.
În ceea ce priveşte numărul de dosare raportat la populaţia din fiecare judeţ (conform referendumului din 2011), pe primele cinci locuri se situează judeţele Vaslui (341 dosare la 10.000 locuitori), Iaşi (335 dosare), Botoşani (293), Vrancea (232) şi Mehedinţi (226). Pe ultimele locuri se situează judeţul Timiş (94 dosare la 10.000 locuitori), municipiul Bucureşti (74) şi judeţele Bihor (71), Harghita (55) şi Covasna (48).
„Menţionez că aceste cifre exprimă doar numărul de dosare în care procurorii au formulat acuzaţii. Evident, numărul de infracţiuni reale comise este mai mare decât numărul de infracţiuni sesizate (pentru că victima alege să nu depună întotdeauna plângere la poliţie/parchet), care la rândul său este mai mare decât numărul de infracţiuni pentru care procurorii formulează acuzaţie (pentru că nu întotdeauna există probe pentru a dovedi susţinerile victimei)”, a precizat judecătorul Cristi Danileţ.
