La capătul a două decenii de dominație a stângii, Bolivia se pregătește pentru un scrutin decisiv între un centrist și un conservator.
Alegerile prezidențiale din Bolivia au adus un rezultat surprinzător și istoric. Senatorul de centru Rodrigo Paz a obținut circa 32% din voturi în scrutinul de duminică, devansându-l pe fostul președinte de dreapta Jorge “Tuto” Quiroga, care s-a clasat al doilea, cu aproximativ 26–27%.
Constituția boliviană cere ca un candidat să câștige peste 50% din voturi sau cel puțin 40% cu un avans de 10 puncte procentuale pentru a evita turul doi. Cum niciuna dintre condiții nu a fost îndeplinită, țara se îndreaptă spre un balotaj pe 19 octombrie 2025.
Prăbușirea stângii
Scrutinul marchează o cădere spectaculoasă a Mișcării către Socialism (MAS), partidul fondat de Evo Morales. Candidatul oficial MAS, Eduardo del Castillo, a obținut doar 3% din voturi, în timp ce tânărul lider Andrónico Rodríguez – candidat dintr-o facțiune rivală – a strâns doar 8%.
În paralel, aproape 19% dintre buletinele de vot au fost anulate sau ștampilate în semn de protest, în urma apelurilor la boicot lansate de Morales, care denunță procesul electoral ca fiind ilegitim.
O cursă strânsă în octombrie
Într-o mișcare decisivă, omul de afaceri și fost candidat Samuel Doria Medina (clasat pe locul trei cu circa 20%) și-a anunțat susținerea pentru Rodrigo Paz, consolidând șansele centristului în fața lui Quiroga.
Totuși, alegerile rămân deschise: Quiroga mizează pe o mobilizare a dreptei tradiționale și pe voturile dezamăgiților de politicile moderate ale lui Paz, în timp ce centristul promite o cale echilibrată, refuzând atât austeritatea cerută de FMI, cât și populismul epuizat al stângii.
Ce urmează pentru Bolivia
Bolivia, țară de 12 milioane de locuitori fără ieșire la mare, traversează o criză economică severă: penurie de combustibil, inflație de două cifre și o lipsă cronică de dolari. În plus, viitorul exploatării rezervelor uriașe de litiu – unul dintre cele mai valoroase active strategice – este o miză centrală în campania electorală.
Astfel, turul doi din 19 octombrie nu va decide doar numele următorului președinte, ci și direcția pe termen lung a economiei și democrației boliviene, potrivit CNN.
Citește și: Nicușor Dan: Sprijin pentru Ucraina în garanțiile de securitate
