Koos Richelle, director-general al Direcției Generale (DG) pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, va vizita România, în perioada 30 septembrie – 1 octombrie 2013.
Înaltul oficial european va participa la conferința anuală “POSDRU – Principalul instrument pentru formare, ocupare și incluziune socială în România” (2013), la reuniunea autorităților de audit, precum și la dezbaterea cu studenții „Move Europe beyond the crisis” (Depășirea crizei în Europa). De asemenea, Richelle se va întâlni cu reprezentanți ai autorităților, precum și ai societății civile, care se ocupă de situația comunității roma în România.
Directorul-general Koos Richelle se va întâlni cu Liviu Dragnea, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu dna Mariana Câmpeanu, ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, cu dl Remus Pricopie, ministru al Educației Naționale, cu dl Mihnea Costoiu, ministru-delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică, și cu dl Eugen Teodorovici, ministru al Fondurilor Europene.
Principalele subiecte ce vor fi discutate în timpul vizitei se referă la situația forței de muncă în România, incluziunea socială a minorității roma, absorbția Fondului Social European (FSE) și programarea lui pentru perioada 2014-2020 în România.
Koos Richelle, director-general în cadrul Comisiei Europene, în vizită în România
O întâlnire emoţionantă
Foştii colegi/angajaţi ai Întreprinderii de Biosinteze – Calafat, 28 septembrie 2013
– prin 1983 (acum 30 de ani) combinatul se punea în funcţiune;
– prin 2003-2004 (acum 10 ani) ce rămăsese din el, Biosin, îşi închidea definitiv porţile;
– a rămas în urmă-i o echipă de elită, specialişti de prim rang şi caractere umane de excepţie.
Băsescu anunţă timpuri grele în vremea lui Ponta
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la ProTV, în emisiunea „După 20 de ani“, că în acest moment economia României „gâfâie“, el arătând că guvernul Ponta, deşi nu a făcut excese, pregăteşte eşecul anilor viitori. „Economia gâfâie din punct de vedere al funcţionării societăţilor. Macroeconomic suntem stabilizaţi, guvernul Ponta nu a făcut excese, în schimb face ceea ce nu trebuie făcut, adică pregăteşte eşecul anilor viitori, tăind de la investiţii mereu“, a spus Băsescu. El a precizat că, pe primele opt luni, România are o nerealizare de venituri de 5,3 miliarde de lei, cu perspectiva de a adăuga pe luna septembrie încă 1,3 – 1,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproape şapte miliarde de lei. Şeful statului a arătat că cifrele pe care le-a expus denotă reducerea capacităţii economiei româneşti de a se relansa şi ceea ce făcea guvernul până acum nu se mai face din punct de vedere al investiţiilor. „Nu este de făcut decât un singur lucru: revenirea la un nivel de investiţii acceptabil pentru că pe această gestionare înseamnă proastă guvernare, repet proastă guvernare. În anul de tristă amintire în care am tăiat salariile bugetarilor şi am introdus măsuri dure, investiţiile nu au fost atinse ca singură soluţie să menţii locuri de muncă“, a spus Băsescu.
Mediafax
George Ciamba, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale
Secretarul de stat pentru afaceri europene, George Ciamba, a participat astăzi, 30 septembrie 2013, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale. Discuţiile s-au concentrat asupra pachetului legislativ privind politica de coeziune 2014-2020 şi pregătirii reuniunii Consiliului European din 24-25 octombrie 2013.
Referitor la pachetul legislativ privind politica de coeziune 2014-2020, secretarul de stat George Ciamba a salutat progresele pe care Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene le-a înregistrat în avansarea negocierilor, subliniind, totodată, necesitatea ajungerii la un acord rapid cu Parlamentul European, pentru a permite implementarea noilor prevederi legislative începând cu 1 ianuarie 2014.
Oficialul român a arătat că menţinerea acordului din luna februarie 2013 asupra viitorului cadru financiar multianual 2014-2020 (CFM) este esenţială, acesta trebuind să reprezinte un principiu care să ghideze negocierile privind legislaţia sectorială care derivă din CFM.
În context, a salutat rezultatul votului din cadrul Comisiei REGI a Parlamentului European pe marginea Regulamentului 1083/2006 privind extinderea regulii de dezangajare pentru România (şi Slovacia) şi a făcut apel pentru lansarea rapidă a negocierilor cu PE asupra acestui proiect legislativ.
În perspectiva Consiliului European din 24-25 octombrie 2013, miniştrii au avut, conform practicii, un schimb de opinii asupra proiectului de agendă a reuniunii, care va fi dedicată economiei digitale, alături de aspecte privind inovarea, serviciile, creşterea economică, competitivitatea şi ocuparea în cadrul pieţei unice şi, respectiv, Uniunea Economică şi Monetară.
Secretarul de stat George Ciamba a salutat concentrarea discuţiilor din cadrul viitorului Consiliul European asupra economiei digitale şi a subliniat susţinerea pe care România o acordă implementării agendei digitale a Uniunii Europene, ca factor care contribuie substanţial la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Totodată, a arătat că Spaţiul European de Cercetare (SEC) reprezintă condiţia de trecere într-o nouă etapă a inovării şi competitivităţii în Europa.
În ceea ce priveşte aspectele legate de creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, secretarul de stat George Ciamba a salutat menţinerea subiectului pe agenda reuniunii şefilor de stat şi/sau guvern şi reafirmarea angajamentului pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor.
Referitor la Uniunea Economică şi Monetară, secretarul de stat român a subliniat importanţa asigurării unei abordări deschise şi incluzive care să permită asocierea statelor membre din afara zonei euro la acest proces. În acest sens, a exprimat încrederea că discuţiile din cadrul Consiliului European vor contribui la consolidarea Uniunii Economice şi Monetare şi la transmiterea unui mesaj ferm în privinţa menţinerii negocierilor în formatul UE28, cu evitarea fragmentării şi a multiplicării iniţiativelor şi a formatelor de luare a deciziilor.
În plus, a pledat pentru obţinerea unor rezultate ambiţioase cu ocazia Summit-ul de la Vilnius dedicat Parteneriatului Estic, în special în ceea ce priveşte accelerarea parcursului european al Republicii Moldova.
În marja reuniunii Consiliului Afaceri Generale, secretarul de stat George Ciamba a avut o întrevedere cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, în cadrul căreia a subliniat importanţa transmiterii unui mesaj pozitiv privind consolidarea cadrului de cooperare UE – Republica Moldova, cu ocazia Summit-ului Parteneriatului Estic din noiembrie 2013. Un alt subiect abordat în cadrul discuţiei a vizat necesitatea demarării rapide a negocierilor cu Parlamentul European pe marginea extinderii regulii de dezangajare n+3 pentru România.
Forumul european al sportului pentru anul 2013
Este ușor de imaginat că succesul în sport înseamnă câștiguri imense și o viață de lux. Acest tablou ar putea fi real pentru o elită restrânsă, însă, în cazul majorității sportivilor realitatea este foarte diferită. Atunci când cariera lor sportivă s-a încheiat ei trebuie să-și găsească un de loc de muncă „normal”. Pentru unii, acest lucru nu este ușor deoarece și-au pus toate energiile în sport și au abandonat pista studiilor. „O dublă carieră” pentru sportivi, care vizează combinarea formării sportive cu educația, va fi una dintre principalele teme abordate la Forumul UE al sportului pentru anul 2013, care are loc la Vilnius în perioada 30 septembrie-1 octombrie. Legendă a baschetului și medaliat cu aur la Jocurile Olimpice, Šarūnas Marčiulionissse, se va alătura dnei Androulla Vassiliou, comisarul european responsabil de activitățile sportive, într-o dezbatere la nivel înalt privind carierele duble în cea de-a doua zi a forumului.
Alte aspecte în discuție vor include Erasmus +, noul program al UE pentru educație, formare, tineret și sport, sumele de transfer în fotbal, și noua inițiativă „HEPA” a Comisiei care vizează încurajarea cetățenilor să facă mai mult exercițiu fizic și se bucure de beneficiile activităților fizice menite să îmbunătățească sănătatea. Pentru prima dată, Forumul va găzdui un Twitter „wall” (hashtag #EUsportforum), care va permite participanților la forum și amatorilor de sport furnizarea instantanee de reacții și observații.
Forumul coincide cu o reuniune informală a miniștrilor sportului, la care va participa și comisarul Vassiliou. Principalul obiectiv al reuniunii este planificarea și tradiția evenimentelor sportive majore și contribuția sportului la economie.
Comisarul Vassiliou a declarat: „Mă bucur foarte mult că Forumul european al sportului va sensibiliza opinia publică în legătură cu importanța dublei cariere pentru sportivi. Pentru fiecare „zeu” al sportului precum Cristiano Ronaldo, Rafael Nadal sau Usain Bolt, există mii de sportivi care se confruntă cu o perioadă dificilă de adaptare la încheierea carierei sportive, cu excepția cazului în care s-au antrenat și pentru viața în afara terenului. De asemenea, aștept cu nerăbdare să subliniez noul nostru program Erasmus +, care va include un buget special pentru sportul de masă pentru prima dată, precum și deblocarea de fonduri pentru campanii transnaționale care vizează combaterea intoleranței, a violenței și a inegalității de șanse între femei și bărbați în domeniul sportului.”
Se preconizează că Erasmus+ va aloca peste 33 de milioane EUR pe an pentru sportul de masă între 2014 și 2020. Acesta va sprijini proiectele transnaționale care vizează promovarea schimbului de cunoștințe și bune practici, evenimente sportive europene necomerciale speciale și o bază de date consolidată pentru procesul de elaborare a politicilor în domeniul sportului. Principalii beneficiari vor fi organismele publice și organizațiile societății civile active în sportul de masă. Din 2007, Comisia a asigurat mai mult de 22 milioane de euro în sprijinul proiectelor sportive.
Emily O’Reilly preia funcția de Ombudsman European
În urma alegerii sale de către Parlamentul European, Emily O’Reilly și-a încheiat activitatea de Ombudsman al Irlandei și va prelua funcția de Ombudsman European la 1 octombrie 2013. Emily O’Reilly este succesoarea lui P. Nikiforos Diamandouros, care se retrage după mai bine de zece ani în această funcție.
În legătură cu noul său rol, O’Reilly a declarat următoarele: „Europa nu se confruntă numai cu o criză economică, ci și cu o criză de legitimitate democratică. Negativismul și tendința de fragmentare iau amploare în Europa, încrederea cetățenilor în instituțiile europene este în declin și mulți dintre aceștia simt că părerea lor pur și simplu nu contează. Din aceste motive, anul 2014 este un an hotărâtor pentru Europa și viitorul Uniunii Europene. Unul din rolurile mele active ca și Ombudsman este să aduc problemele cetățenilor în prim plan și să contribui la reducerea distanței dintre aceștia și instituțiile UE”.
Activitatea Ombudsmanului European
În fiecare an, Ombudsmanul European primește în jur de 2 500 de plângeri de la cetățeni, firme, ONG-uri, universități, autorități locale și alte entități. An de an, instituția deschide peste 450 de anchete. Multe dintre acestea se referă la plângeri în materie de lipsă de transparentă în instituțiile UE, inclusiv la refuzul de a da acces la documente sau informații. Alte cazuri privesc problemele legate de programele și proiectele UE, discriminare sau conflicte de interese în administrația UE.
Ombudsmanul European investighează plângerile legate de administrarea defectuoasă în cadrul instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor UE. Orice cetăţean sau rezident european, sau o întreprindere ori asociaţie dintr-un stat membru poate depune o plângere la Ombudsman. Ombudsmanul oferă un mijloc rapid, flexibil şi gratuit de rezolvare a problemelor cu administraţia UE.
Prognoza meteo în următoarele două săptamâni
Administrația Națională de Meteorologie a transmis o estimare a evoluţiei valorilor termice şi a precipitaţiilor în intervalul 30 septembrie – 13 octombrie.
În Oltenia, în prima săptămână vremea va fi mult mai rece decât în mod obișnuit la această dată. Temperaturile diurne vor fi în medie de 10…12 grade, iar cele din timpul nopților vor fi în scădere accentuată de la aproximativ 8 grade, până la o medie regională de 2 grade în 4 și 5 octombrie. Din 7 octombrie, tendința de încălzire va readuce regimul termic în preajma normelor climatologice, respectiv medii ale temperaturilor maxime de 15…17 grade și minime de 6…8 grade.
Ploile prognozate în primele zile ale acestei săptămâni se vor semnala pe arii extinse și vor cumula cantități importante. După acest interval cu vreme ploioasă, aria ploilor se va restrânge treptat. Probabilitatea pentru ploaie va crește în intervalul 7…10 octombrie, dar cantitățile de apă vor fi slabe.
La munte, regimul termic din prima săptămână va fi caracterizat de o vreme deosebit de rece. Tendința va fi de scădere a temperaturilor până în jurul datei de 4 octombrie, când valorile diurne vor fi în medie de 0…2 grade, iar cele nocturne se vor situa în jurul valorii de – 5 grade. După această dată va începe un proces de încălzire ușoară și treptată, până la medii maxime de 10 grade și minime, de asemenea medii, ușor pozitive, de 1…2 grade.
În primele două zile ale intervalului vor fi ploi însemnate cantitativ, iar în zona înaltă trecător vor fi precipitații mixte. În 2 și 3 octombrie, precipitațiile vor fi slabe și se vor restrânge, dar vor fi mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare. Condiții de precipitații slabe sub formă de ploaie vor fi și după data de 7 octombrie.
1 octombrie – Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, sărbătorită în judeţul Olt
Începând cu anul 1990, data de 1 octombrie a fost declarată oficial „Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice”. Cu acest prilej, Instituţia Prefectului – Judeţul Olt, Direcţia de Sănătate Publică Olt, Crucea Roşie – Filiala Olt şi primăriile Slatina, Caracal, Corabia vin în sprijinul persoanelor vârstnice oferindu-le posibilitatea de a beneficia gratuit de testarea glicemiei şi a tensiunii arteriale.
În acest sens, mâine, 1 octombrie, în municipiul Slatina, la Fântâna Speranţei, în faţa Consiliului Judeţean Olt şi la Clubul Pensionarilor în intervalul orar 09.00 – 13.00, cadre medicale vor sta la dispoziţia celor interesaţi. Aceeaşi acţiune se va desfăşura în municipiul Caracal – Piaţa Victoriei, nr.10 şi Corabia – Clubul Pensionarilor.
Vedete MasterChef – Proba Celebrităţii
Din 22 octombrie, show-ul „MasterChef – Proba celebritatii”, de la Pro Tv reuneste in bucatarie vedete pasionate de gatit, care isi vor pune la bataie talentele culinare pentru a castiga trofeul si titlul de “MasterChef”. Juratii Sorin Bontea, Florin Dumitrescu si Catalin Scarlatescu sunt pregatiti sa coaca la foc iute rabdarea vedetelor intrate in joc, care vor primi cele mai dificile probe din partea celor trei chefi. Fie ca sunt cantareti, actori, jurnalisti sau oameni de televiziune, vedetele de la “MasterChef – Proba celebritatii” nu vor fi scutite de privirile dure si comentariile acide ale juratilor, care vor fi mai exigenti ca niciodata si le vor testa la maximum aptitudinile culinare ale celebrilor concurenti.
Laura Cosoi
„Nu ştiu cât sunt de pricepută, dar sunt destul de inventivă atunci când vine vorba despre reţete. Sunt genul de persoană care întotdeauna adaugă ceva nou unei reţete. Gătesc de cele mai multe ori pentru prieteni şi familie şi deşi gătesc destul de dietetic, la ”MasterChef” am învăţat foarte multe lucruri noi, care cu siguranţă îmi sunt utile acum în bucătărie.”
Gina Pistol
„Când vreau să-mi impresionez familia sau prietenii cu preparate culinare, să ştiţi că reusesc. Iubesc şofranul şi-mi place să-l folosesc destul de des. Apoi, scorţişoara. Am început să gătesc încă de când eram mică. Îmi plăcea să stau pe lângă mama şi s-o ajut. Mi se părea că doar aşa sunt un om mare.”
Elena Lasconi
„Înainte de a păşi în bucătaria MasterChef chiar credeam că sunt foarte pricepută la gătit. Asta se datorează în primul rând feedback-ului pe care l-am primit de la cei care au mâncat din bucatele preparate de mine. Dar mă aşteptam să am o revelaţie la MasterChef despre ce înseamnă cu adevărat să fii chef. Într-o bucătărie de cinci stele nici măcar omleta nu se face aşa cum o făcem noi acasă. Aşa că, vă daţi seama că experienţa mea la MasterChef a fost în primul rând şocantă. Pur şi simplu cei trei chefi mi-au dat cu „realitatea în cap” şi chiar mi-a plăcut.”
Pacha Man
„Pot spune că sunt destul de priceput la gătit. Despre primul meu preparat juraţii nu au avut o părere foarte bună, m-au întrebat dacă am venit cu un veterinar deoarece era să sară raţa pe ei .”
Alex Dima
„Dacă intru în bucătărie nu mor de foame. Iar la MasterChef am învăţat cum să dau şi formă şi gust mâncării. Piesa mea de rezistenţă în bucătărie este mielul în crustă de verdeţuri şi bulete de piure.”
Octavian Strunilă
„De gătit o fac de când mă ştiu. Am gătit (asta n-o să-i placă lui chef Cătălin) clătite la doar 6 ani. Nu ştiu cât sunt de priceput, dar sunt insistent. Folosesc foarte des busuiocul şi usturoiul pentru că îmi plac creveţii şi merg foarte bine în sosuri de usturoi şi busuioc.”
Şerban Copot
„Nu îmi plac reţetele foarte sofisticate şi îmi place să merg pe instinct şi improvizaţie atunci când gătesc. Sunt bucătar-duminicar, cu o mână de reţete în buzunar (le numeri pe degete). Na că am făcut şi o rimă! Pentru mine, MasterChef va fi o experienţă care îmi va îmbogăţi paletă de cunoştinţe în domeniul culinar.”
Ioan Isaiu
„Nu aş putea spune că sunt un profesionist în ale gătitului, dar îmi place să gătesc, în general pentru prieteni şi familie. Am învăţat diferite reţete, mai ales cele asiatice, asta pentru că sunt un gurmand notoriu. Sunt înnebunit dupa orezul prăjit. Îl prepar de obicei cu carne de pui şi legume diverse.”
Monica Irimia
„Îmi place să gătesc în timpul meu liber, dar din păcate acest timp este foarte limitat. Cel mai des folosesc ardei iute sau seminţe de chilli. Ador mâncarea cu puţină aromă iute şi folosesc mai puţin sare sau piper.”
Gabriela Irimia
„Pot să spun că am avut multe tentative să gătesc ceva special cu ocazia evenimentelor importante din viaţa mea şi bineînţeles pentru a-l impresiona pe iubitul meu. Am un caracter foarte ambiţios, sunt o perfecţionistă şi am folosit această oportunitate, concursul MasterChef, pentru a mă descoperi pe mine însămi şi a vedea dacă am sau nu talent pentru arta culinară.”
Carmen Şerban
„Participarea la emisiunea MasterChef a fost ceva care m-a scos din ritmul meu de zi cu zi, o nouă experienţă de viaţă. N-am pretins niciodată că aş fi un as în materie de gătit şi artă culinară, însă mă descurc foarte bine, zic eu, la preparat mâncăruri tradiţionale româneşti.”
Cătălina Grama – Jojo
„Gătesc cu mult suflet şi cred că asta este cel mai important. Toţi oamenii din viaţa mea cărora le-am gătit au fost mereu mulţumiţi şi mâncarea mea e mereu apreciată. La MasterChef a trebuit să gătim la un nivel superior din toate punctele de vedere. Ce mă bucură foarte tare e că simt că mi-am depăşit încă o dată limitele şi am învăţat experimentând ce înseamnă să pregăteşti o farfurie de masterchef. Privind competiţia înainte de a participa părea mai simplu. Nu a fost usor, însă a fost o experienţă fabuloasă din toate punctele de vedere.”
Adrian Daminescu
„În umila mea opinie, sunt „cel mai bun bucătar dintre cântăreţi şi cel mai bun cântareţ dintre bucătari”. Datorită experienţei mele, călătorind prin toată lumea, am descoperit condimente care încă nu sunt cunoscute pe piaţa românească. Le folosesc la reţete originale sau le combin în funcţie de importanţa gustului pe care vreau să-l implementez mâncării respective.”
Don Baxter
Deşi poate parea surprinzător, Don Baxter este pasionat de gătit, iar din aceasta toamnă telespectatorii Pro Tv vor descoperi cât de talentat este în ceea ce priveşte arta culinară.
Cătălin Josan
Nu are talent doar în muzică, ci şi în bucătărie, iar la MasterChef – Proba celebrităţii va încerca să demonstreze că merită nu numai şortul MasterChef, ci şi laudele juraţilor.
Importanța drepturilor de proprietate intelectuală în economia UE
Comisia Europeană a salutat publicarea unui studiu privind drepturile de proprietate intelectuală, care a fost elaborat în comun de Oficiul European de Brevete (OEB) și de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI). Studiul, intitulat „Sectoarele în care se utilizează pe scară largă drepturile de proprietate intelectuală: contribuția la performanța economică și la ocuparea forței de muncă în Europa” (septembrie 2013), măsoară importanța drepturilor de proprietate intelectuală în economia UE. Principalele constatări ale studiului sunt acelea că sectoarele în care se utilizează pe scară largă drepturile de proprietate intelectuală generează aproximativ 39% din totalul activității economice din UE (aproximativ 4,7 miliarde EUR anual), acestea asigurând în mod direct aproximativ 26% din totalul locurilor de muncă din UE (56 de milioane de locuri de muncă); încă 9% din locurile de muncă din UE sunt legate în mod indirect de sectoarele respective.
Studiul se concentrează asupra economiei UE și consideră drept sectoare în care se utilizează pe scară largă drepturile de proprietate intelectuală fie cele care înregistrează mai multe drepturi de proprietate intelectuală pe angajat decât alte sectoare, fie cele în cazul cărora utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală este o caracteristică intrinsecă a activității pe care o desfășoară. Aceste sectoare sunt selectate la nivelul UE, pe baza, de exemplu, a unor măsurători ale gradului de utilizare a drepturilor de proprietate intelectuală, efectuate în întreaga UE.
Studiul constată, de asemenea, că:
– remunerația medie în sectoarele în care se utilizează pe scară largă drepturile de proprietate intelectuală este cu peste 40% mai mare decât în alte sectoare;
– printre exemplele de sectoare în care se utilizează pe scară largă drepturile de proprietate intelectuală se numără și: fabricarea de mașini-unelte portabile acționate electric (brevete); fabricarea de produse farmaceutice de bază (mărci); fabricarea de ceasuri (desene sau modele); publicarea de cărți (drepturi de autor) și fabricarea de produse lactate și de brânzeturi (indicații geografice);
sute de sectoare, în domenii diverse precum activitățile legate de serviciile financiare și de asigurare, agențiile de publicitate, fabricarea de înghețată, fabricarea de tapet, producția de vin, iluminatul electric și aparatele de uz casnic, telecomunicațiile prin satelit și extracția de petrol și de gaze, utilizează, de asemenea, pe scară largă drepturile de proprietate intelectuală și multe dintre acestea folosesc simultan cel puțin două drepturi de proprietate intelectuală.
Acest studiu vine pe fondul unui amplu exercițiu similar efectuat în 2012 de Oficiul de Brevete și Mărci din SUA împreună cu Administrația pentru Economie și Statistică, în urma căruia s-a ajuns la concluzii comparabile în ceea ce privește economia SUA cu cele constatate în studiul efectuat de OAPI și OEB în cazul economiei UE.
