Polițiștii le amintesc șoferilor care circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheață sau polei că au obligația să-și echipeze mașinile cu anvelope de iarnă.

„În cazul autovehiculelor de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone și al autovehiculelor de transport persoane cu mai mult de nouă locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, acestea trebuie să fie echipate cu anvelope de iarnă pe roțile axei/axelor de tracțiune sau să aibă montate pe aceste roți lanțuri sau alte echipamente antiderapante certificate“, informează Poliția Română, într-un comunicat remis marți Agerpres.
În prezent, circulația este închisă pe cinci drumuri naționale, aceasta reluându-se peste aproximativ trei ore, spun polițiștii.
Au fost închise următoarele drumuri: DN 1 Brașov – Predeal, DN 1A Săcele (județul Brașov) – limita cu județul Prahova, DN 73 Bran (județul Brașov) – limita cu județul Argeș, DN 73A Predeal – Râșnov, DN 2D Ojdula (județul Covasna) – limita cu județul Vrancea.
Agerpres

Comisia Europeană a adoptat o comunicare prin care se anunță începerea unei evaluări a reglementărilor naționale privind accesul la profesii. Profesiile reglementate sunt profesiile în cazul cărora accesul este condiționat de posesia unor calificări specifice sau pentru care utilizarea unui titlu specific este protejată, de exemplu, farmaciștii sau arhitecții. Motivele care ar putea sta la baza acestor restricții sunt bine întemeiate, spre exemplu, protecția consumatorilor. Cu toate acestea, condițiile prea restrictive de acces la anumite profesii pot descuraja sau chiar împiedica tinerii să intre pe piața forței de muncă. Diferitele regimuri de reglementare pot face dificilă depunerea de candidaturi de către profesioniștii calificați pentru posturi vacante din alte state membre.
Îmbunătățirea accesului la profesii, în special prin intermediul unui mediu de reglementare mai proporțional și transparent în statele membre, ar facilita mobilitatea profesioniștilor calificați pe piața unică și furnizarea transfrontalieră de servicii profesionale. Aceasta ar putea avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra situației ocupării forței de muncă și ar trebui să consolideze creșterea economică, în special deoarece numai serviciile profesionale totalizează aproximativ 9% din PIB în Uniunea Europeană.
Pentru a oferi o imagine mai completă a obstacolelor care afectează accesul la profesiile reglementate și exercitarea acestor profesii, se publică, de asemenea, astăzi un raport privind constatările reexaminării inter pares referitoare la forma juridică și la cerințele în materie de acționariat, desfășurate în temeiul directivei privind serviciile . Aceste cerințe, care adesea se adaugă la restricțiile privind accesul la profesii, ar putea împiedica înființarea de filiale și practicile multidisciplinare.

Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Potrivit surselor citate, delegarea pe funcţie a lui Papici a fost reînnoită de procurorul general, Tiberiu Niţu, în urmă cu şapte zile.
Miercuri, la ora 17.09, Niţu a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), printr-un fax, că delegarea lui Papici ca şef al Secţiei I din DNA încetează cu 2 octombrie, dată începând cu care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.
Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, participă miercuri, 2 octombrie 2013, la Bruxelles, la masa rotundă cu tema „Starea Europei – alegeri dificile pentru o Europă agitată”.
Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Friends of Europe, un lider think-tank, care promovează confruntarea de idei, vitală pentru elaborarea politicilor la nivel european, şi încurajează o mai mare implicare în viitorul Europei.
„Uniunea Europeană se confruntă cu noi provocări menite să-i reconfigureze existenţa, să-i redefinească locul şi rolul în noul context global. România este implicată în dezbaterile şi procesele care vizează luarea celor mai bune măsuri pentru a răspunde eficient problemelor provocate de criza financiară şi economică mondială. Indiferent de impactul direct asupra mediului economic, criza economică şi financiară actuală ar trebui considerată drept un catalizator pentru un proces de integrare europeană mai profundă, păstrând în același timp echilibrul instituţional al UE, pentru a evita riscul de fragmentare şi o Europă cu mai multe viteze. Miza declarată a reformării Uniunii este de a transforma construcţia europeană într-una mai democratică, mai aproape de interesele şi necesităţile cetăţenilor europeni, care să ofere oportunităţi egale pentru toţi. Fără îndoială, alegerile europene din 2014 vor reprezenta un test al încrederii cetăţenilor în UE”, a declarat Valeriu Zgonea.
Totodată, preşedintele Camerei Deputaţilor a subliniat că aderarea la spaţiul Schengen este o prioritate pentru România. „Cererea noastră de a adera la Schengen este legitimă şi este parte a eforturilor generale făcute de România în vederea aprofundării integrării în UE. Ne dorim o abordare justă şi echitabilă faţă de România, similară modului în care a fost finalizat procesul de aderare în cazul statelor membre ale UE care au aderat la Schengen în 2007”, a mai spus preşedintele Camerei Deputaţilor.
Lucrările se desfăşoară în cadrul a trei sesiuni, temele abordate vizând aspecte privind influenţa globală a Europei, viitorul strategiei economice a Europei, oportunitatea realizării Pieţei Unice în condiţiile economice generate de criză, efectul zonei euro asupra viitorului integrării europene, politici pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor şi a inegalităţii economice, încrederea cetăţenilor în viitorul construcţiei europene, precum şi alegerile pentru Parlamentul European.
La dezbateri participă înalţi oficiali europeni, europarlamentari, parlamentari şi miniştri din ţările membre UE, reprezentanţi ai Băncii Europene de Investiţii, ai Băncii Europene pentru Dezvoltare şi Reconstrucţie şi ai Fondului Monetar Internaţional, profesori de la prestigioase universităţi din Europa. Invitat special este Christopher Pissarides, profesor la London School of Economics, laureat al Premiului Nobel pentru economie.

Máire Geoghegan-Quinn, comisar european pentru cercetare, inovare și știință, va efectua o vizită de 2 zile în România, în perioada 3-4 octombrie 2013.
Înaltul oficial european va participa la primul dintr-o serie de evenimente, organizate în statele membre ale UE, în vederea lansării Orizont 2020, viitorul program de cercetare și inovare al Uniunii Europene.
În timpul vizitei, comisarul Geoghegan-Quinn se va întâlni cu dl Victor Ponta, prim-ministru al României, va participa la vernisajul unei expoziții despre realizările sectorului de cercetare românesc și va prezenta programul Orizont 2020, în avanpremieră la lansarea primelor apeluri de propuneri de proiecte ce va avea loc în decembrie, în cadrul unei conferințe ce reunește părțile interesate din domeniul cercetării și inovării.
Comisarul UE va vizita, de asemenea, centrul românesc de cercetări în domeniul fizicii nucleare de la Măgurele, centru ce găzduiește viitorul proiect ELI NP (Extreme Light Infrastructure), finanțat parțial prin intermediul fondurilor structurale și de investiții ale UE.