18 asociații au datorii de 2,4 miliarde de lei la SECOM. 18 asociații vor fi debranșate de la rețeaua de apă potabilă, începînd cu data de 11 septembrie, din cauza datoriilor mari pe care le au către societatea de apă-canal SECOM SA Drobeta Turnu Severin. Directorul SECOM SA, Iulian Berciu, a declarat că suma totală pe care aceste asociații o au de plătit se ridică la peste 2,4 miliarde de lei. Dintre cele 18 asociații, cea mai mare datorie o are Asociația nr. 11, cu 342 de milioane de lei, urmată de Asociațiile nr. 39, cu 265 de milioane de lei, nr. 58, cu 260 de milioane de lei și Asociația nr. 13, cu 236 de milioane de lei. Potrivit directorului SECOM SA, cele 18 asociații sînt: Asociația nr. 2 -Crihala, nr. 9, 11, 12, 13, 17, 20, 24, 34, 39, 47, 48, 58, 132, 133, 106, ABC și Foresta. (D.L.)

Sacouri pentru portarii de la primărie. Portarii de la Primăria Tîrgu Jiu vor fi nevoiți să vină la serviciu în sacouri, primarul dorind să îmbunătățească în acest fel imaginea instituției pe care o conduce. De altfel, primăria le va pune la dispoziție celor doi portari angajați hainele respective. Nu este pentru prima dată cînd Florin Cîrciumaru își „îmbracă“ angajații, în urmă cu două luni acesta propunînd un set de uniforme portocalii pentru groparii din Cimitirul Municipal. (E.M.)

Primarul vrea supracontrol. Primăria municipiului Tîrgu Jiu va avea încă un angajat care va lucra numai în zilele de sîmbătă și duminică. Misiunea acestuia va fi să verifice activitatea ofițerului de serviciu din primărie. De asemenea, noul angajat va trebui să se plimbe prin cartierele din municipiu, pentru a semnala serviciilor de specialitate prezența eventualelor nereguli. Primarul se referă în special la existența cîinilor morți care nu sînt ridicați de pe străzi în timpul week-end-ului. (E.M.)

Datoria Termoficării către TERMOELECTRICA, pe cale de a se reduce. Problema „fierbinte“ a apei calde și a încălzirii apartamentelor craiovenilor a fost rezolvată, cel puțin momentan. În fața prefectului Cornel Mondea, reprezentanții municipalității și ai SC TERMOELECTRICA SA, societatea producătoare de agent termic, au găsit o cale de a mai diminua datoriile pe care regia locală de termoficare le are către TERMOELECTRICA. Corneliu Dițescu, directorul SC TERMOELECTRICA, a spus că a primit din partea primarului Vasile Bulucea asigurări că luna aceasta se vor face niște plăți substanțiale, circa 80% din suma prevăzută prin protocol, pentru luna septembrie. Banii ar proveni în principal din subvenția aferentă lunii septembrie și o parte din cea pentru luna octombrie. (F.E.)

Pensionari scutiți de taxe. Pensionarii severineni cu venituri mai mici de 1,5 milioane de lei au fost scutiți de plata taxei speciale de salubrizare și a serviciilor din cimitire, în baza unei hotărîri a Consiliului Local Drobeta Turnu Severin. Pentru cei cu pensii între 1,5-3 milioane de lei, taxele au fost reduse cu 50%. (D.L.)

Nunți în sediul Partidei Romilor. În sediul din Tîrgu Jiu al Partidei Romilor se țin, cu acordul liderilor acestei etnii, nunți și botezuri. Primarul Florin Cîrciumaru i-a avertizat pe liderii etniei romilor din Tîrgu Jiu că riscă să își piardă sediul dacă nu vor interzice nunțile și botezurile în imobilul respectiv. Primarul a încercat, în repetate rînduri, să discute cu șefii romilor, însă nu a prea reușit din cauză că există trei lideri ai organizației respective. (E.M.)

Prefectul Cornel Mondea, primarul Craiovei – Vasile Bulucea , președintele Consiliului Județean Dolj – Ion Voiculescu, inspectorul școlar al ISJ, Constantin Bușoi, colonelul Constantin Codiță, șeful Inspectoratului Județean de Poliție (IJP) Dolj, și alți funcționari publici din primărie s-au întîlnit ieri la sediul Prefecturii Dolj pentru a rezolva problema găsirii unui imobil adecvat pentru funcționarea în condiții civilizate a Biroului de evidență a populației. Prima opțiune a fost localul Colegiului Național „Carol I“ în care funcționează învățămîntul primar și gimnazial cu aproximativ 1.000 de elevi. În urma deplasării la fața locului, aceștia au ajuns la concluzia că trebuie găsită o altă variantă.

Va fi dat afară Sindicatul Învățămîntului Preuniversitar Dolj?

Constantin Bușoi a afirmat că toate autoritățile locale au fost de acord că „nu se pot muta elevii din ciclul primar și gimnazial al Colegiului Carol I, întrucît nu există spațiu suficient în incinta școlii, care să fie disponibil pentru toți elevii.“ Urmează să se analizeze situația clădirii Lazarov-Oteteleșeanu – unde își are sediul Sindicatul Învățămîntului Preuniversitar Dolj – pentru a putea fi trecută din patrimoniul Primăriei Craiova în cel al consiliului județean. Or, această trecere a patrimoniului nu se poate face decît prin hotărîre de guvern. Folosirea acestei clădiri ca Birou de evidență a populației presupune, neîndoielnic, găsirea unui spațiu corespunzător pentru SIP Dolj.


Directorul Colegiului Național „Elena Cuza“, Ioana Popescu, rupe tăcerea

Inspectorul școlar general a spus că această clădire este indispensabilă pentru Colegiul Național „Elena Cuza“ din Craiova, însă nu-și poate depăși atribuțiile: „Decizia nu îmi aparține. Ea va fi luată de forurile ierarhic superioare.“ Directorul Colegiului Național „Carol I“, Vasile Săseanu, le-a arătat autorităților concret imposibilitatea mutării elevilor din clădirea solicitată. Pe de altă parte, directorul CN „Elena Cuza“, Ioana Popescu, a făcut o radiografie a unității de învățămînt pe care o conduce, arătînd necesitatea edificiului Lazarov-Oteteleșeanu pentru elevii săi: „Avem 18 clase de elevi pentru care procesul instructiv-educativ se desfășoară în nouă săli, care, în realitate, sînt dormitoare. Într-un dormitor de șase persoane învață 30 de elevi, spațiul fiind insuficient. Am fost de față cînd Biroului de evidență a populației i s-au oferit și alte clădiri, însă… vor neapărat în centru. În special clădirea noastră (Oteteleșeanu) de care nu ne putem dispensa. Abia am așteptat această clădire. Am obținut investiții, s-au organizat licitații, iar Grădinița Catolică și-a găsit deja sponsori pentru repararea celor trei săli unde va funcționa.“


Conducerea IJP Dolj nu vrea decît ca viitoarele servicii demilitarizate să-și desfășoare civilizat activitatea

Col. Constantin Codiță, șeful IJP Dolj, a spus că poliția nu dorește în mod expres nici una dintre cele două clădiri, ci desfășurarea unei activități civilizate ale serviciilor MI care vor fi demilitarizate: „Evidența populației, pașapoartele și o parte din activitățile poliției rutiere nu vor mai fi ale Ministerului de Interne după promulgarea ordonanțelor de urgență care reglementează acest lucru, adică peste aproximativ 30 de zile. Am făcut demersuri pentru ca aceste servicii să primească un sediu unde să-și desfășoare activitatea în mod civilizat și nu pentru ca poliția să primească o nouă clădire. Noi nu avem nici o atribuție în acest caz, dar m-am implicat pentru rezolvarea civilizată a acestei probleme. Azi (luni, n.r.) s-au vizitat cele două școli și a rămas ca Prefectura și Consiliul Județean să găsească o soluție. “

Parlamentul European discută astăzi în sesiune plenară rapoartele privind progresul fiecărei țări candidate în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană. Tot astăzi, un raport general privind mersul lărgirii spre Est va fi discutat în plenul Parlamentului European, care se va reuni la Strasbourg. Rapoartele de țară, așa cum au fost votate în Comisia de afaceri externe a Parlamentului European, în luna iulie, arată că toate țările au făcut progrese semnificative pentru a îndeplini criteriile politice și economice de aderare, iar adoptarea și aplicarea legislației comunitare (acquis-ul) avansează. România este singura țară care nu îndeplinește criteriul economic pentru aderare, Bulgaria nu-l îndeplinește încă dar se îndreaptă în direcția cea bună, iar celelalte țări candidate îndeplinesc sau sînt pe punctul de a îndeplini criteriul economic necesar aderării la UE. Prezentăm cele mai importante puncte ale rapoartelor de țară.

România. Raportul sprijină planul de acțiune al guvernului român pentru reforma sistemului de sănătate și de dezvoltare a copilului și indică faptul că aplicarea acestor reforme va grăbi data de aderare a României la UE. Raportul constată îmbunătățirile în situația macroeconomică în România dar insistă asupra faptului că reforme economice majore sînt încă necesare. Raportul arată că aplicarea strategiei de dezvoltare economică a României pe termen mediu 2000-2004 este importantă pentru ca România să poată îndepli criteriul economic pentru aderare. Raportul exprimă însă îngrijorarea față de situația mediului înconjurător în România și față de slaba infrastructură în acest domeniu.

Bulgaria. Bulgaria avansează în direcția cea bună în pregătirea pentru aderare. Totuși, guvernul bulgar trebuie să mențină eforturile pentru a limita corupția și pentru a întări cadrul legislativ. Minoritățile romă și turcă trebuie să fie deplin integrate în societate și orice discriminare împotriva homosexualilor trebuie să fie eliminată. Raportul Parlamentului European laudă performanțele macroeconomice ale Bulgariei, dar arată că nivelul de trai trebuie îmbunătățit, iar somajul redus pentru a evita probleme sociale în Bulgaria. Raportul cere guvernului să ia măsuri urgente pentru a dezvolta o economie de piață competitivă și exprimă unele îngrijorări pentru situația mediului înconjurător. Raportul cere măsuri pentru a închide Centrala nucleară de la Kozlodui.

Cipru. Raportul Parlamentului arată că Cipru respectă deplin criteriile politice și economice pentru aderarea la Uniunea Europeană și a făcut progrese semnificative pentru a adopta legislația comunitară. Raportul conchide că Ciprul se poate aștepta să adere la Uniune foarte curînd. Raportul menționează însă problemele legate de împărțirea insulei, și cere ca o soluție politică să fie găsită cît mai repede.

Cehia. Raportul despre Cehia arată că această țară poate fi considerate ca o economie de piață funcțională Cehia va putea face față presiunilor competitive din Uniune pe termen mediu, dacă va continua reformele structurale. Guvernul ceh este invitat să reformeze sistemul medical și de pensii din cauza posibilelor probleme de deficit bugetar. Raportul Parlamentului subliniază că Republica Cehă a făcut pași pozitivi pentru a îmbunătăți situația minorității rome în ultimul an.

Estonia. Raportul consideră că Estonia este o economie de piață funcțională și ca va fi capabilă să facă față concurenței în piața unică a Uniunii pe termen scurt, cu condiția să continue reformele structurale în același ritm. Raportul arată ca sondajele de opinie în Estonia indică o scădere a sprijinului pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Ungaria. Concluzia raportului este că Ungaria este o economie de piața funcțională și că poate face față concurenței în piața unică în curînd, dar guvernul ungar este solicitat să rezolve problema inflației și a diferențelor economice între diverse regiuni în Ungaria. Raportul notează adoptarea legii statului maghiarilor care trăiesc în afara Ungariei și recunoaște îngrijorarea guvernelor țărilor vecine afectate de această lege. Raportul cere Comisiei Europene să verifice compatibilitatea acestei legi cu legislația comunitară și cu spiritul de bună vecinătate și cooperare. Raportul arată că discriminarea împotriva minorității rome continuă, dar guvernul a făcut cîțiva pași importanți pentru a remedia situația. Raportul cere guvernului ungar să acționeze pentru a elimina traficul cu femei și copii și pentru a elimina discriminarea, prin lege, impotriva homosexualilor.

Letonia. Raportul despre Letonia arată că inflația este slabă, creșterea economică este printre cele mai înalte între țările candidate, deficitul bugetar a fost adus sub control și șomajul este încetul cu încetul redus, față de nivelurile precedente. Raportul mai scoate în evidență faptul că Letonia a ajuns din urmă țările din fostul prim val, deschizînd 26 de capitole de negociere, dintre care 13 au fost deja închise.

Lituania. Raportul arată că Lituania este o economie de piață funcțională și că va fi capabilă să facă față concurenței în piața unică pe termen mediu dacă reformele continuă în același ritm. Raportul mai indică stadiul avansat al negocierilor de aderare și susține că dezvoltarea economică a Lituaniei este încurajatoare, dar rata înaltă a șomajului este o problemă. În special agricultura și sectorul energetic sînt domeniile în care restructurarea va fi problematică. Raportul laudă ambiția guvernului lituanian, care a reușit să ajungă din urmă țările care au început negocierile de aderare cu doi ani înaintea Lituaniei.

Malta. Raportul despre Malta salută stabilitatea politică a țării și faptul că Malta respectă criteriul politic pentru aderare. Malta este considerată o economie de piață gata să facă față concurenței în piața unică. Totuși, raportul subliniază nevoia de a reduce deficitul bugetar și necesitatea de a face eforturi pentru a îmbunătăți starea mediului înconjurător.

Polonia. Raportul insistă că Polonia trebuie să accelereze procesul de aplicare a legislației europene. Situația macroeconomică este încurajatoare, exporturile și inflația arată semne de îmbunătățire. Totuși, rata șomajului rămîne ridicată, la 16%. Parlamentul European insistă asupra faptului că agricultura poloneză trebuie să fie restructurată pentru a face față nevoii de calitate și cost competitiv. Raportul conchide că Polonia este una dintre țările cele mai avansate în procesul de aderare la UE.

Slovenia. Raportul despre Slovenia scoate în evidență climatul macroeconomic extrem de sănătos din țară și faptul că PIB-ul și rata șomajului în Slovenia sînt aproape de valorile europene. Raportul exprimă însă îngrijorare față de întîrzierea privătizării în sectorul bancar și cere guvernului sloven să ia măsuri pentru a accelera privatizarea în sectorul financiar.

Slovacia. Raportul despre Slovacia notează progresele notabile realizate în domeniul restructurării în sectorul industrial și financiar. Raportul felicită guvernul slovac pentru îmbunătățirea stabilizării macroeconomice și pentru reducerea deficitului fiscal. Raportul mai arată că Slovacia a devenit o economie de piață capabilă să facă față presiunilor concurenței în piața unică pe termen mediu, dacă guvernul continuă programul de reforme structurale. Raportul cere guvernului slovac să grăbească alinierea legislației în agricultură și mediul înconjurător cu legislația europeană. Parlamentul European votează în fiecare an rapoarte privind progresul țărilor candidate în pregătirea pentru aderare. Aceste rapoarte sînt independente de cele publicate de Comisia Europeană în toamna fiecărui an. Rapoartele Comisiei sînt luate ca bază pentru deciziile summit-urilor europene, care anunță în fiecare an hotărîri privind agenda negocierilor. Rapoartele Parlamentului European nu au o influență imediată asupra mersului extinderii Uniunii, dar sînt importante din punct de vedere politic, deoarece Parlamentul va trebui să aprobe tratatele de aderare a fiecărei țări la Uniune.

Senatul a aprobat, zilele trecute, Legea zootehniei. Ministrul agriculturii, Ilie Sîrbu, prezent la dezbateri, a afirmat că sectorul zootehnic a suferit cel mai mare recul în ultimii ani. Luînd în considerare faptul că România a ajuns să exporte 70 la sută din necesarul de carne de consum, ministrul a afirmat că va propune în ședința de guvern schimbarea destinației creditului GSM pentru grîu,către importul de juninci gestante din SUA, care să fie date crescătorilor de animale. Aceștia ar urma să plătească un avans de 15% și mai multe rate trimestriale în decurs de nouă ani cu o perioadă de grație de trei ani. De asemenea, ministrul a adăugat că, din bugetul ministerului de anul viitor, sumele destinate zootehniei vor fi de zece ori mai mari față de anul acesta. Zootehnia, a mai spus Sîrbu, este o prioritate națională, alături de irigații. Potrivit legii adoptate în Senat, reglementările stabilesc cadrul legal pentru asigurarea serviciilor specifice creșterii animalelor, servicii care susțin utilizarea superioară a resurselor furajere, nutriția animalelor, protecția patrimoniului genetic național al speciilor de animale domestice, ameliorarea genetică a efectivelor de producție, modernizarea tehnologiilor de producție și reproducție, inclusiv cele de valorificare a producției.

Aplicarea Legii 18/1991 a ras complexurile de creștere a taurinelor

În județul Dolj, aplicarea Legii fondului funciar a dus la desființarea bazelor furajere existente pe lîngă complexurile zootehnice de creștere și îngrășare a taurinelor. Aceste complexuri funcționau pe modelul asociațiilor economice intercooperatiste, adică fuseseră înființate prin contribuția mai multor CAP. Desființarea CAP a dus și la desființarea complexurilor. În județ erau, în 1991, șapte astfel de complexuri la Terpezița, Izvor, Pîrșani, Amărăști, Valea Stanciului, Băilești și Măceșu de Jos. Capacitatea totală a celor șapte complexuri era de 20.000 de capete. Doar în Măceșu și Amărăștii de Jos complexurile sînt conservate într-o stare bună, deoarece pe structura acestora s-au înființat societăți comerciale cu profil agricol. În rest, au rămas în cele mai multe cazuri doar ruine.


Achiziționarea de carne de porc se bazează doar pe gospodăriile particulare

Din cinci complexuri de creștere și îngrășare a porcilor existente în Dolj, care funcționau pe principiul asociațiilor economice intercooperatiste, n-a mai rămas nici unul. Acestea produceau anual 200.000 de capete, ceea ce asigura carnea mult peste necesarul județului. Pe lîngă ISCIP Băilești, în care statul era singurul proprietar și care avea o capacitate de 130.000 de capete, au dispărut toate. La Cerăt, Galicea Mare, Gîngiova, Malu Mare și Maglavit nu mai există, de asemenea, nici un complex.

În urmă cu zece ani, județul producea un milion de păsări

Pentru că tot era ordin să se aleagă praful, în județ, ca și în țară, păsările au avut aceeași soartă ca porcii și vacile. La Rojiște și la Brădești se creșteau păsări pentru ouă, iar complexurile organizate pe principiul intercooperatist aveau o capacitate de 800.000 de capete. La Plenița, Pielești, Coșoveni, ªimnic, Negoești etc., fiecare complex avea o capacitate de 120.000 de pui pe serie. Despre AVICOLA Craiova nu mai putem spune nimic, deoarece aici și halele și-au schimbat profilul, iar unde creșteau pui, acum se face… vată.

În vederea promisei redresări a zootehniei, Direcțiile Județene pentru Agricultură au făcut inventarierea capacităților scăpate de la vînzare sau furt, transmițînd ministerului de resort situația cu solicitările de juninci gestante americane și scrofițe europene, pro-

mise de ministrul Sîrbu.

Convenția civilă, considerată și „muncă la gri“, este un act de angajare, care le permite patronilor să fenteze legea, mai ales atunci cînd angajații nu prea își cunosc drepturile. Deși, potrivit Legii 130/1999, convenția civilă se încheie numai în anumite situații, sînt încă destul de mulți angajatori care au găsit modalitatea de a scăpa de plata dărilor către stat. „Patronii recurg la tot felul de tertipuri pentru a păcăli statul. De exemplu, angajează o persoană pe post de portar sau femeie de serviciu, dar o mai folosește și pentru alte activități. Numai că oamenii acceptă să facă și altceva, deși nu sînt plătiți pentru ceea ce fac în plus. ªi, în plus, își pun în pericol viața și sănătatea deoarece, uneori, fac lucruri pentru care îți trebuie calificare. În acest caz, angajatul trebuie să refuze categoric să presteze activități pentru care nu are pregătirea necesară și pentru care nu i s-a făcut instructajul pentru protecția muncii“, a spus Dinu Drăcea, inspector-șef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj. Activitatea pentru care se încheie convenție civilă nu trebuie să facă parte din activitatea de bază a unității și nu trebuie să depășescă în medie trei ore pe zi. Din păcate, s-a constatat că destul de mulți angajați nu își cunosc drepturile și acceptă tot ceea ce le cere patronul. De asemenea, au fost situații cînd oamenii au crezut că au contract individual de muncă sau convenție civilă la firma la care lucrează, deși nu au semnat nici un act în acest sens. Ei se trezesc că au muncit „la negru“ atunci cînd se îmbolnăvesc și au nevoie de adeverință de angajare pentru spital sau cînd cer notă de transfer.

În Dolj, sînt înregistrate peste 15.000 de convenții civile și 89.000 de contracte de muncă. „Noi am încercat să reducem numărul convențiilor civile, deoarece am constatat că, de fapt, maschează, în unele cazuri, tendința patronilor de a nu-și plăti dările către stat. Poate tocmai pentru că permite anumite neregului, convenția civilă mai este și numită «muncă la gri»“, susține Dinu Drăcea.


Schimbări în legislația muncii

Pentru a-i proteja pe salariați, reprezentanții Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) pregătesc un proiect de lege potrivit căruia din legislația muncii va dispărea convenția civilă. Potrivit noului act normativ, persoanele care în prezent prestează o activitate în baza unei convenții civile vor avea posibilitatea de a opta între încheierea unui contract individual de muncă, prin care se stabilește un program normal de lucru sau, în funcție de preferințe, un program de lucru parțial.

Persoanele cu contract de tip parțial vor beneficia de toate drepturile, în raport cu timpul lucrat efectiv. Munca prestată în această perioadă va fi considerată vechime în muncă și constituie stagiu de cotizare la sistemul public de pensii. De asemenea, angajații cu program de lucru parțial vor beneficia și de libertatea sindicală, negocierea colectivă, condiții de muncă sau securitate și sănătate în muncă.

Prin noul act normativ se reglementeză și majorarea limitelor minime și maxime ale amenzilor pentru munca la negru. Cei care sînt prinși că folosesc forță de muncă „la negru“ sau „la gri“ vor primi amenzi cuprinse între cinci și zece milioane de angajat. Persoanele care vor fi prinse că se folosesc de munca unor copii, punîndu-le în pericol viața, sănătatea, dezvoltarea fizică sau psihică, vor fi sancționate cu amenzi cuprinse între 30 și 60 de milioane de lei.

Președintele CEC Ion Ghica a înaintat guvernului un memoriu în care arată că intenționează să părăsească această funcție, însă el se află în concediu de odihnă și este încă în fruntea acestei instituții, a declarat ieri ministrul finanțelor Mihai Tănăsescu. Ministrul finanțelor a afirmat că, după ce președintele CEC se va întoarce din concediu, guvernul va analiza situația creată și va lua o decizie, în funcție de opțiunea personală a lui Ghica. Tănăsescu a precizat că problemele semnalate de Ghica în memoriu sînt de natură personală, de sănătate și nu țin de activitatea CEC. „El a făcut un lucru foarte bun la CEC și activitatea acestei instituții este solidă, iar Consiliul de Administrație este în stare să o conducă“, a spus Tănăsescu. El a adăugat că situația în care se află CEC nu este una de criză, acesta putînd funcționa normal și că planul de restructurare va fi stabilit de guvern în cursul acestui an.

Prin implicarea în scandalul FNI, CEC și-a creat o problemă de imagine

CEC și-a creat o problemă de imagine prin implicarea în scandalul FNI, a declarat ieri după întîlnirea cu grupul parlamentar PSD din Senat, premierul Adrian Năstase, comentînd demisia președintelui CEC Ioan Ghica. Precizînd că nu cunoaște exact rațiunile pentru care Ghica și-a dat demisia, Năstase a spus că la CEC sînt foarte multe probleme de rezolvat, mai ales legate de deciziile pe care fosta conducere le-a luat în privința FNI. ”Eu îl apreciez foarte mult pe Ghica, reget că și-a dat demisia, dar sînt convins că este nevoie de o echipă extrem de dinamică, care să redea încrederea, în special a pensionarilor, a micilor depunători, în siguranța unei Case de Economii și Consemnațiuni, unde să existe garanție sută la sută a statului pentru aceste depuneri“, a declarat primul ministru. Năstase a mai spus că va numi în curînd un nou președinte al CEC, dar nu s-a gîndit încă la persoana care va prelua această funcție.

HIDROELECTRICA va construi o hidrocentrală reversibilă pe rîul Olt, aproape de vărsarea în Dunăre, pentru a se prelua surplusul de energie electrică din sistemul național. În perspectiva finalizării modulului doi al Centralei nucleare de la Cernavodă, România s-ar putea confrunta, pentru perioade scurte de timp, cînd scade consumul, cu un surplus de energie. Noua hidrocentrală va funcționa ca una obișnuită, dar și ca un imens sistem de pompare a apei din Dunăre în lacul de acumulare din amonte, consumînd energia în surplus, existentă în sistem. Inițial, specialiștii au luat în calcul Hidrocentrala de la Tarnița, pentru finalizarea căreia însă era necesari aproape un miliard de dolari, spre deosebire de amenajarea de pe Olt, care poate fi finalizată cu doar 200 de milioane de dolari. În aceste condiții, Oltul ar putea deveni navigabil pînă la Slatina, asigurînd transportul pe apă a producției de la ALRO Slatina.