Inspectorii Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorilor (OJPC) Mehedinti au oprit temporar de la comercializare telefoane mobile in valoare de 239 de milioane de lei, de la magazinul GOLDSTERN INTERNATIONAL SRL Drobeta Turnu Severin. Potrivit inspectorului-sef al OJPC Mehedinti, Alin Nistoran, au fost descoperite abateri de informare-etichetare: „Lipsea manualul de utilizare pentru aceste telefoane, nu se acorda termenul de garantie, conform HG 394/1995, nu aveau autorizatii tip de model.

S-a dispus oprirea temporara de la comercializare a acestor aparate si a fost aplicata o amenda contraventionala in valoare de 20 de milioane de lei“. In urma unor reclamatii venite din partea consumatorilor, a fost verificat si un restaurant apartinind SC CICERO SA. Aici, inspectorii OJPC Mehedinti au constatat abateri de informare-etichetare si conditii igienico-sanitare necorespunzatoare. Unitatea a fost amendata contraventional cu sase milioane de lei.

Inspectorii Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorului (OJPC) Olt au controlat zilele trecute citiva producatori si comercianti de carne si produse din carne din comuna Potcoava. SC SOHODOL PROD SRL are sediul in satul Sirbi, comuna Optasi, dar activitatea propriu-zisa se desfasoara la punctul de lucru din comuna Potcoava, care functioneaza ca un centru de taiere si atelier de preparate din carne. In momentul in care inspectorii OJPC au ajuns la fata locului, luni, 12 noiembrie, in jurul orei 14.00, in cladire se aflau doar doi angajati si tocmai fusesera sacrificate doua bovine si trei ovine. In unitatea controlata, care nu avea nici o firma, neregulile s-au tinut lant. Caile de scurgere si sifoanele erau infundate, pardoseala era murdara, iar peste tot se simtea un miros intepator de carne alterata. In sala de taiere si preparatie, ca si in restul camerelor, peretii aveau faianta sparta si pareau sa nu fi fost spalati si curatati de foarte mult timp. Vestiarele erau insalubre, utilajele de taiere si preparare erau invechite si ruginite, iar resturile rezultate erau aruncate la intimplare. Inspectorii au gasit conditii improprii de depozitare a ingredientelor pentru prepararea produselor, care se aflau linga excrementele de soareci. Inspectorul-sef al OJPC Olt, Ion Carson, a spus: „Am gasit de cuviinta sa sigilam cele patru cai de acces in unitate in prezenta celor doi angajati. Patronul nefiind acolo, s-a intocmit proces-verbal de sigilare pentru 19 ore, pina la sosirea reprezentantilor Directiei Sanitar-Veterinare si ai Inspectiei de Sanatate Publica pentru a efectua teste de salubritate“.

Patron cu initiative… proaste

Sositi la fata locului a doua zi, in jurul orei 10.00, reprezentantii celor trei institutii au avut o surpriza neinspirata din partea patronului SC SOHODOL PROD COM SRL, Georgel Buica. Acesta rupsese sigiliul in absenta organelor abilitate, facuse o curatenie superficiala, dar departe de a se conforma normelor igienico-sanitare, iar produsele preparate care fusesera gasite cu o zi inainte parca se evaporasera. Inspectorii au cerut ajutorul organelor de politie locale, care au constatat desigilarea cailor de acces. Patronului i-a fost intocmit dosar penal si, in plus, i-a fost aplicata din partea OJPC Olt o amenda de 50 de milioane de lei. De asemenea, unitatea a fost inchisa pina la intrarea in legalitate.

Tot in comuna Potcoava au mai fost constatate nereguli la SC BABOI CASABLANCA SNC. Aceasta comercializa carne si produse din carne fara ca spatiul destinat activitatii de alimentatie publica sa fie delimitat de cel destinat functionarii unui bar. Unitatea avea o singura vinzatoare pentru ambele tipuri de activitati, iar cladirea era in plina renovare. De asemenea, inspectorii OJPC au gasit si dulciuri expirate. Si portile acestei societati au fost sigilate pina la intrarea in legalitate.

Inspectorul-sef Ion Carson a precizat ca aceste controale fac parte dintr-o actiune tematica de verificare a producatorilor de carne si preparate din carne. Pina in prezent, au fost verificate 16 unitati de pe raza judetului Olt, din care trei au fost inchise. Valoarea produselor constatate cu abateri se ridica la 200 de milioane de lei, iar cea a amenzilor la aproximativ 180 de milioane de lei.

Dupa pocinogul cu conducta de termoficare sparta in cartierul 1 Mai, autoritatile locale s-au ingramadit care mai de care sa rezolve problema. Pentru inceput, au fost darimate citeva chioscuri „ghinioniste“ asezate tocmai pe conducta fisurata. Dupa ce situatia din zona s-a „aflat sub control“, alesii urbei au avut o revelatie: daca in Craiova exista si alte constructii ridicate pe conducte, ce-ar trebui sa facem cu ele? Asta pentru ca, vezi Doamne, daca mai pocneste vreo teava, poate se intimpla vreun accident. Cu mic, cu mare, sefi de servicii, directori de regii, directori din primarie, viceprimari si primar, tot mutind la dosare si elaborind strategii, au ajuns la un consens. Sa nu se supere nimeni, dar decizia a fost luata: constatam, somam, demolam. Nu mai conteaza ca pe conducte sint ridicate constructii legale sau ilegale. Din toate va musca lacom buldozerul autoritar. Asta, daca proprietarii nu vor da dovada de intelegere si nu-si vor stringe singuri calabalicul.

De citeva zile, prin institutiile craiovene posesoare de conducte de apa, de gaze si de termoficare se munceste cu spor. Se merge pe teren, se constata, se noteaza si se fac planuri pentru identificarea tuturor constructiilor ridicate deasupra unui sistem public de utilitati. Nu este vorba de vreo intelegere telepatica intre directorii institutiilor sau de munca voluntara, ci de un ordin al primarului. Vasile Bulucea s-a hotarit sa rezolve o data pentru totdeauna situatia constructiilor amplasate deasupra conductelor din oras. Nu mai conteaza cine, de ce, cu aprobarea cui si de cit timp si-a construit ceva intr-o asemenea zona. Verdictul este simplu. Se va demola! In prezent au fost constituite doua echipe conduse de cei doi viceprimari, care trebuie sa identifice constructiile cu pricina. Asta pentru ca nimeni nu stie cite sint si pe unde sint asezate, desi unele au aprobari emise chiar de primarie sau de regiile direct implicate. Cladirile cu pricina n-au aparut totusi peste noapte precum ciupercile dupa ploaie!

Dupa ce vor fi identificate constructiile ghinioniste, proprietarii acestora vor primi o somatie din partea autoritatilor, prin care li se recomanda „calduros“ sa-si mute cuibul intr-o alta zona mai primitoare. Constructiile incapatinatilor se vor intilni cu lama taioasa a buldozerului. Si daca tot este o lege, primarul promite solemn ca, de data asta, simpatiile si antipatiile vor fi puse pe picior de egalitate. Adica nu mai conteaza ca patronul X a obtinut cu ingaduinta o autorizatie de construire semnata si parafata tocmai de primar! Ca are sau nu are chioscul patalama, tot la pamint o sa ajunga!

Gasiti conducta si identificati constructia ilegala

Si ca sa vada lumea ca primarul nu glumeste, pregatirile pentru demolare au inceput. Unu – identificarea! Greoaie, inceata, dar cu spor facuta. Am vrut sa vedem si noi care sint conductele care „bintuie“ orasul si am incercat sa facem rost de citeva harti ale acestora. Stupoare insa, toata lumea lucreaza la ele, iar acolo unde sint fie au trecut prea multi ani peste ele, fie sint „secret de serviciu“. Conductele pazite cu strictete de conducere apartin CET 2, adica proprietarilor conductei fisurate cu ceva vreme in urma in cartierul 1 Mai. La Regia Autonoma de Apa – Canal se gaseste o harta a sistemului de canalizare, dar este veche si ingalbenita. Una noua, pe calculator, va aparea prin 2002, promite conducerea. La Regia de Termoficare si SC Distrigaz exista harti, iar acum se cauta chioscurile ridicate deasupra conductelor. Si te mai intrebi cum poate un chioscar sa-si ridice o constructie deasupra unei conducte! Pai, cine stie pe unde trec conductele? Nici macar cei care dau avizele!

„Comert de mahala sa faca in tirguri, oboare sau pe canal!“

Inaintea producerii incidentului din cartierul 1 Mai, consilierii locali au votat o hotarire prin care constructiile ilegale din oras aveau posibilitatea sa intre in legalitate pina la sfirsitul anului. Asta, pentru ca nu este bine sa renunti la o sursa de venit. Multi chioscari, legali sau ilegali, isi plateau darile catre stat. Acum, decizia primarului de a face curatenie printre chioscari pina la sfirsitul anului incalca o hotarire a con-siliului local. Este sau nu un abuz, nimeni nu stie. Cei doi viceprimari si coordonatorii echipelor care urmaresc inventarierea constructiilor sint de acord ca acestea trebuie sa dispara de pe domeniul public. Antonie Solomon spune ca aceste probleme n-ar fi aparut daca atunci cind s-au facut punerile in posesie s-ar fi tinut cont si de conducte. Asta probabil in cazul in care, asa cum am mai spus, ar fi stiut cineva pe unde trec acestea! Concluzia emisa de viceprimar este simpla: „Acest comert trebuie sa dispara. Daca vor sa faca un comert de mahala, sa-l faca unde spunem noi; in tirguri, oboare sau pe canal. Exista locuri pentru acest gen de comert, dar nu pe domeniul public!“ Celalalt viceprimar, Mihai Dragu, spune ca decizia luata de primar nu incalca hotarirea consilierilor, ci este vorba de „un amendament aprobat intr-o situatie de criza“.

Chioscarii au iesit deocamdata invinsi din lupta cu autoritatile. Au pierdut o batalie, dar cei care au construit legal s-ar putea sa cistige razboiul in fata instantei.

„…Consideram ziarul dumneavoastra ca fiind serios, de aceea va scriem cu rugamintea de a nu ne da numele publicitatii. De mai bine de un an, noi citim Gazeta de Sud. Motivele nu are rost sa le enumeram acum. In ultima luna am fost pur si simplu santajati de reprezentantii unui ziar, care ne-au amenintat ca, daca nu facem abonamente la ei, vor scrie si despre laptele pe care l-am supt. Asemenea atitudine nu numai ca ni se pare lipsita de bun- simt, dar este chiar revoltatoare. V-am scris pentru a avea cunostinta de practicile pe care le folosesc unii indivizi. Probabil ca asa fac peste tot…“

GdS: Va multumim pentru cele relatate. Dupa cum observati nu v-am dat numele publicitatii. Ramine la latitudinea dumneavoastra daca o sa acceptati sau nu santajul. In filozofia infractiunilor, santajul este perceput ca arma a neputintei. Daca cei care conduc acest ziar considera ca principiile prin care se poate ajunge la cresterea tirajului sint badarania, golania si pacaleala, ii priveste. Pe de alta parte, noi am inceput o monitorizare impreuna cu institutiile abilitate. Rezultatul acestei actiuni si masurile luate vor ajunge si la cunostinta dumneavoastra. Cei care sint supusi santajului sau traficului de influenta este bine sa aiba probe. Este suficienta si o inregistare audio. Chiar si in cazul directorilor societatilor comerciale care sint obligati sa faca publicitate. Daca, intr-adevar, o societate are nevoie de publicitate inseamna ca trebuie sa apeleze la publicatia cu cel mai mare tiraj. Asa spun legile marketing-ului. Singura institutie a statului roman care este abilitata sa furnizeze date in ceea ce priveste tirajul unei publicatii se numeste Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT).

Ma numesc Ioana Paun din Puturi si sint o femeie modesta, nu cu stare materiala prea stralucita, caci in urma cu patru ani am fost evacuata din propria casa de sora si mama mea. La necazul meu a fost redactorul dumneavoastra Relu Georgescu si tocmai de aceea va scriu ca mai sint in putere de a face un lucru complicat. La noi in sat exista mai multe familii necajite, dar, ca peste tot, multa lume este saraca, necajita, ca asa au ajuns timpurile, dar avem o familie de oameni saraci, necajiti, dar nu lenesi, care au trei copii, primul de patru ani, al doilea, de trei, si cel mai mic, de un an si sase luni, si sint nebotezati. Eu ma tot chinuiesc de o saptamina sa gasesc pe cineva sa ma ajute sa le satisfac aceasta ceremonie, pe care ei nu au posibilitate sa o faca. Daca poate cineva sa ma ajute cu orice ar putea ar fi o surpriza si pentru ei, si o binefacere pentru noi. Eu dau si numele familiei respective: Bidireac Stefan-Ion, sat Puturi – Dolj.

Eu as vrea sa fie botezati duminica, 18 noiembrie 2001. Daca ma poate ajuta cineva, rog sa fiu anuntata. Eu sint o fidela abonata a ziarului dumneavoastra de patru ani si am participat si la concursurile cu taloane.

Angajatii de la Caminul – spital Bilteni sint nemultumiti de modul in care se acorda sporurile aferente salariilor. Sindicalistii de la Bilteni au avut luni o intilnire cu presedintele Consiliului Judetean Gorj, Nicolae Mischie, solicitindu-i sprijin pentru majorarea acestor sporuri. Liderul de sindicat, Viorel Ionita, spune ca se lucreaza in conditii grele, cu peste 200 de copii institutionalizati, care prezinta handicapuri severe si profunde: „Este necesar ca sporurile sa fie mai mari, conforme cu munca depusa de noi“.

Directorul adjunct al Directiei pentru Protectia Drepturilor Copilului Gorj, Gheorghe Milosteanu, a declarat ca, daca s-ar raspunde solicitarilor Sindicatului de la Bilteni, s-ar incalca legea: „Ei vor majorarea cu pina la 15% a sporului de incordare psihica, majorarea cu 100% a sporului pentru zilele lucrate simbata si duminica, plus un concediu suplimentar. Sintem convinsi ca activitatea lor necesita un volum de munca deosebit, dar cerintele lor sint mai presus de lege. Sporul de incordare psihica pentru personalul de la Bilteni este mai mare decit cel acordat celorlalti lucratori din toate unitatile noastre. Cu privire la majorarea de suta la suta a sporului pentru zilele de simbata si duminica, legea prevede ca acestea sint zile normale de lucru. Mai mult, ei sint incadrati in structura institutiilor publice subordonate consiliului judetean si nu unitatilor sanitare. Se acorda sporuri numai in cazul in care se lucreaza peste program. Pentru acordarea unui concediu suplimentar, nu exista nici macar prevedere legala… “. In schimb, Nicolae Mischie cere conducerii Directiei sa respecte intocmai prevederile legii in domeniu.

Raportul controlului efectuat de comisia alcatuita la nivelul Prefecturii Mehedinti la spitalele din judet este defavorabil majoritatii sefilor institutiilor sanitare verificate. Potrivit secretarului general al Prefecturii Mehedinti, Nicolae Draghia, in cazul spitalelor din Vinju Mare si Cujmir, situatia este dezastruoasa: „Am constatat o degradare accentuata a cladirilor celor doua spitale, dar si nereguli in ceea ce priveste raportul financiar. Am facut si propuneri de reanalizare a componentei consiliilor de administratie, a schimbarii, daca este nevoie, de directori de spitale“. Controlul la spitalele din Mehedinti a urmarit numarul personalului din unitatile spitalicesti, numarul de sectii ale spitalului, numarul de internari-externari pe luna octombrie, dotarea sectiilor, componenta consiliilor de administratie, incalzirea, precum si aprovizionarea pentru iarna cu medicamente, alimente si combustibil, datoriile unitatilor sanitare, nivelul de salarizare si ritmicitatea salarizarii, colaborarea cu Casa Judeteana pentru Asigurari de Sanatate Mehedinti, modul in care au fost atribuite contractele cu furnizorii de medicamente, incadrarea in cheltuielile bugetare. Deficiente majore s-au constatat si in cazul institutiilor medicale din Drobeta Turnu Severin, Strehaia si Baia de Arama. Prefectul de Mehedinti a declarat la inceputul controlului in spitale ca vinovatii si-ar putea pierde functiile pe care le ocupa.

Dintr-un raport intocmit de catre Prefectura Gorj, cu privire la modul cum sint administrate unitatile sanitare din judet, reiese ca, la 30 septembrie, din totalul curent de cheltueli, mai mult de jumatate s-au folosit pentru achitarea salariilor cadrelor medicale. Din 264.000.000 de lei alocate, peste 156.000.000 de lei au fost folosite pentru angajatii celor sapte spitale din judet. Cheltuielile materiale si pentru servicii au depasit 99.000.000 de lei, iar pentru transferuri, spitalele au alocat 6,6 milioane de lei. In prezent, daca in spitalele din Gorj nu sint probleme in ceea ce priveste asigurarea caldurii, iar hrana exista, desi a ramas in continuare in stadiul de zeama lunga, pacientii ajung acasa mai mult morti decit vii. In ceea ce priveste serviciile si cheltuielile materiale, banii folositi reprezinta putin peste jumatate din sumele platite cadrele medico-sanitare care au realizat aceste servicii. Raportul intocmit de catre prefectura a fost solicitat de catre Ministerul Administratiei Publice Locale. Aceeasi situatie se inregistreaza si la Directia de Sanatate Publica Gorj: din 19.000.000 de lei cheltuite, peste 7.000.000 de lei au fost cheltuieli de personal. Faptul ca ponderea cea mai mare o reprezinta salariile – 34,8% – are ca motive neacordarea fondurilor ce se cuvin spitalelor in raport cu nivelul serviciilor prestate. In spitalele din judet sint incadrati 552 de medici si 1.775 de cadre medico-sanitare. Daca personalul este suficient, stocurile de medicamente vor ajunge, in functie de spitale, intre 15 si 30 de zile, peste 30% dintre medicamente fiind aduse din import.

Mehedinti: Rezultatele oficiale ale controlului vor fi prezentate miine

Firmele de paza si ordine infiintate in judetul Mehedinti si care isi desfasoara activitatea in baza Legii 18/1996, privind paza bunurilor si obiectivelor, cu modificarile ulterioare, au fost verificate de o comisie de control, constituita la nivelul Prefecturii Mehedinti. Luni si marti, membrii acestei comisii au urmarit data constituirii societatii, marimea capitalului social, sediul social, actionarii principali, existenta avizelor de functionare, obiectivele la care aceste societati asigura paza cu personalul angajat, nivelul tarifelor practicate in comparatie cu alte sisteme de paza, achitarea obligatiilor de plata la bugetul de stat. Astazi, raportul controlului trebuie finalizat, prezentat prefectului Dan Trancota si trimis apoi la guvern. Verificarea societatilor de paza si ordine s-a facut deoarece foarte multi agenti economici au reziliat contracte de paza cu Jandarmeria si cu gardienii publici, angajind in mod suspect diverse firme de paza prin care se incearca, potrivit primului ministru, „sifonarea banilor si crearea unor servicii paralele de informatii si contrainformatii“. Comisia de control din Mehedinti a fost formata din col. Stelica Zamfiroiu, inspector-sef adjunct la Inspectoratul Judetean de Politie Mehedinti, coordonatorul actiunii, Victor Benga, comisar-sef adjunct la Garda Financiara, mr. Ion Vaidainau – IJP Mehedinti, economisti si inspectori de la finante. Patronii firmelor mehedintene de paza si ordine nu s-au opus ve rificarilor, cooperind cu membrii comisiei. Rezultatele oficiale ale controlului vor fi prezentate miine.

Dolj: Amenzi de milioane de lei si dosare penale pentru incalcarea legii

In urma controalelor efectuate la firmele de paza si protectie din Craiova, politistii au dat amenzi de ordinul milioanelor si chiar au intocmit dosare penale. Echipele de verificare au constatat ca mai multe societati cu un astfel de obiect de activitate nu au respectat legea privind angajarea personalului sau nu aveau avizele necesare functionarii. „Printre firmele sanctionate se numara SC WORLD SECURITY, FEDERAL GUARD, TOTAL SECURITY, TOTAL PROTECT. S-au aplicat sanctiuni contraventionale intre doua si zece milioane de lei si s-au intocmit chiar si dosare penale pentru nerespectarea legii. Printre abaterile constatate s-au numarat angajarea de personal de paza fara avizul politiei, efectuarea serviciului de paza fara ca persoanele respective sa poarte uniforma, neachitarea obligatiilor catre bugetul de stat etc.“, a precizat lt. col. Constantin Dobrescu, adjunct al sefului Inspectoratului Judetean de Politie Dolj.

Dupa ce comisia pentru verificarea legalitatii dobindirii unor bunuri imobile de catre personalul vamal din punctele de control a trecerii frontierei de pe teritoriul judetului Mehedinti, constituita la nivelul prefecturii, nu a reusit luni sa obtina declaratii de avere de la cei 17 vamesi prezenti la Portile de Fier I, in dupa-amiaza aceleiasi zile, 14 vamesi din Portul Orsova au acceptat sa-si declare averile. In majoritatea declaratiilor nu s-au regasit imobile personale, vamesii de la acest punct spunind ca stau fie cu chirie, fie in casa parintilor. Ieri, membrii comisiei de control s-au deplasat la Vama Portile de Fier II, unde vamesii au dat declaratii, pe proprie raspundere, privind bunurile imobile detinute. Surpriza a venit insa tot de la Vama Portile de Fier I. Membrii comisiei au fost chemati, in cursul zilei de ieri, la acest punct de trecere a frontierei, unde cei 11 vamesi care nu au fost prezenti la controlul de luni au dorit sa-si prezinte declaratiile de avere.

Controlul averilor vamesilor a continuat in aceeasi formula a comisiei

Cei 17 vamesi de la Portile de Fier I care au refuzat sa-si prezinte averile si-au motivat gestul prin nerecunoasterea comisiei de control constituite de prefectul Dan Trancota, considerind-o ilegala. Ei s-au prevalat de dispozitiile Legii 115/1996, care stabileste conditiile in care averile functionarilor publici pot fi controlate. Potrivit legii, comisia trebuia constituita din doi judecatori de la Curtea de Apel, desemnati de presedintele acesteia, dintre care unul in calitate de presedinte, si un procuror de la Parchetul care functioneaza pe linga Curtea de Apel, desemnat de prim-procurorul acestui Parchet. Potrivit lui Gabriel Niculescu, consilier al prefectului de Mehedinti, controlul averilor vamesilor a continuat in aceeasi formula, raportul final, dupa consultarea lui de catre o comisie de juristi, urmind sa fie trimis astazi la guvern. Gabriel Leurzeanu, liderul sindicatului vamesilor de la PF I, a spus ca declaratiile de avere se afla la Ministerul Finantelor si ele pot fi consultate de catre membrii comisiei de control. Dan Trancota s-a abtinut de la orice declaratie pe aceasta tema, pina dupa finalizarea controlului si prezentarea raportului la guvern.