Miercuri s-au disputat partidele etapei a doua a fazei judetene Dolj a Cupei Romaniei la fotbal. Iata rezultatele inregistrate: Viitorul Cosoveni – UT Dabuleni 2-1, Scoala „Gica Popescu“ – Gaz Metan Pielesti 2-0, Cavalerii Fluierului – Vointa Cotofeni 8-2, Flacara Dragotesti – Juventus Craiova 1-2, Tractorul Bechet – Victoria Calarasi 4-2, Amaradia Melinesti – CFR Marfa Craiova 1-0 (gol de aur), Spicul Unirea – Autobuzul Leamna 1-4, Vinatorul Desa – Progresul Bailesti 6-0.
Lazio renunta la 11 jucatori
Presedintele clubului Lazio Roma, Sergio Cragnotti, a anuntat ca, in sezonul viitor, va renunta la 11 dintre jucatorii primei echipe, pentru a economisi 65 de milioane de dolari, informeaza agentia de presa Onefootball. „Aceasta masura este necesara pentru ca Lazio sa ramina una dintre cele mai bune echipe din Italia si din Europa si pentru a garanta stabilitatea financiara a gruparii“, a spus Sergio Cragnotti.
Onefootball noteaza ca responsabilii clubului Lazio intentioneaza, de asemenea, sa stabileasca un plafon in ceea ce priveste valoarea salariilor jucatorilor in sezonul viitor, pentru a putea acoperi datoriile clubului, care se ridica la aproximativ 90 de milioane de dolari. „Aceasta decizie nu reprezinta un pas inapoi, ci, dimpotriva, o modalitate prin care echipa poate deveni mai puternica si mai competitiva in Serie A si in Liga Campionilor. Si alte cluburi importante din campionatul Italiei, precum Internazionale Milano, AC Milan sau Juventus au ales acest drum“, a mai precizat Cragnotti.
In prezent, lotul echipei Lazio Roma este format din 36 de jucatori. Onefootball noteaza ca printre cei 11 jucatori la care se va renunta s-ar putea afla si mijlocasul spaniol Gaizka Mendieta, care nu a reusit sa confirme, sau italianul Stefano Fiore, care are o oferta de la Juventus. Gruparea Lazio Roma a reusit sa obtina, in vara acestui an, peste 87 de milioane de dolari, prin transferul jucatorului ceh Pavel Nedved la Juventus si al argentinianului Juan Sebastian Veron la Manchester United.
O comisie speciala care a fost insarcinata sa analizeze situatia economica a cluburilor italiene le-a recomandat recent gruparilor din primele doua divizii ale campionatului Italiei sa fie mai prudente cu cheltuielile facute.
Craiovenii revin sub panou
• Antrenorul Marius Toma a infiintat o formatie care joaca doar din placere • Baschetbalistii craioveni nu iau prime sau salarii
• In primul meci, U Carol I va juca acasa, cu CST Alexandria
Simbata debuteaza noua editie a campionatului Diviziei B de baschet masculin, Craiova fiind reprezentata de formatia U Carol I, care s-a infiintat cu putin timp in urma. Oltenii au fost repartizati in Seria Sud-Vest si vor debuta in campionat in compania formatiei CST Alexandria, o grupare cu jucatori valorosi, care este sustinuta puternic din punct de vedere financiar. Meciul se va disputa in Sala Sporturilor din Banie, de la ora 14.00.
Antrenorul echipei craiovene este tinarul profesor, de doar 25 de ani, Marius Toma, care este secondat pe banca tehnica de Catalin Girleanu: „Am infiintat aceasta formatie impreuna cu o mina de oameni indragostiti de acest sport. Este o echipa boema, care joaca doar din placere, fara sa puna la socoteala dificultatile financiare cu care se confrunta. Beneficiem de sponsorizare din partea unor firme care contribuie benevol si fara nici un fel de interes. Cu acesti bani achitam deplasarile, arbitrajul si masa jucatorilor. Baschetbalistii de la U Carol I nu iau salarii sau prime, deci joaca doar din pasiune, fara sa aiba nici un avantaj material. Poate vom mai gasi citiva sponsori generosi care sa ne ajute. Sint multumit de randamentul elevilor mei la antrenamente si cred ca vom face o figura frumoasa.“
Lotul echipei este alcatuit din urmatorii jucatori: Alin Simion, Dan Popescu, Alexandru Tudor, Ovidiu Ionescu, Ionut Cenuse, George Rotaru, Catalin Gidoiu, Constantin Ticu, Ovidiu Rodea, Cristi Petre, Mircea Bogdan, Liviu Manea si Paul Nicolae. Ultimii doi sint achizitiile de ultima ora ale gruparii craiovene, ei evoluind si la fosta echipa masculina de baschet din Banie, care s-a desfiintat in sezonul trecut.
Intrebat despre obiectivul acestui sezon, antrenorul Marius Toma a spus: „Vrem sa ne calificam la turneul semifinal. Daca am avea bani, am putea merge chiar la turneul final. Din pacate, lipsa resurselor financiare
i-a indepartat pe sportivii valorosi din Craiova. Daca i-am aduce pe toti baschetbalistii din Banie care in prezent joaca la echipe din tara, Craiova ar sta linistita in Divizia A.“
In urmatoarele etape, U Carol I va intilni formatiile CSS Rimnicu Vilcea (deplasare, 24 noiembrie), CSU Turnu Severin (acasa, 1 decembrie) si International Tirgu Jiu (deplasare, 8 decembrie).
FIFA se implica in scopuri umanitare
Responsabilii FIFA si UNICEF vor anunta, in cadrul unei conferinte de presa, care va avea loc la New York, debutul „unei cooperari internationale“ in scopuri umanitare. Detaliile privind aceasta cooperare, care va debuta o data cu editia din anul 2002 a Cupei Mondiale de Fotbal, vor fi date publicitatii in cadrul conferintei de presa care va avea loc la sediul ONU, din New York, in prezenta presedintelui FIFA, Joseph Blatter, a secretarului general al ONU, Kofi Annan, a ambasadorului UNICEF, actorul american Roger Moore, precum si a fostei legende a fotbalului brazilian, Pele. „Speram sa obtinem rezultate foarte bune in urma acestei cooperari cu UNICEF, sloganul campaniei fiind «Spuneti da copiilor!»“. Este de datoria FIFA, in calitate de organism sportiv international, de a veni in ajutorul copiilor din lumea intreaga, deoarece fotbalul este un sport ce ofera placere si speranta si care promoveaza toleranta, respectul si fairplay-ul“, a spus Joseph Blatter.
Meciuri amicale intertari
Rezultate inregistrate miercuri in partide amicale intertari: Spania – Mexic 1-0 (Raul ’72), Polonia – Camerun 0-0, Maroc – Zambia 1-0 (Rokki ’86), Ungaria – Macedonia 5-0 (Lisztes ‘3, ’75, Ferenczi ’27, Tokoli ’56 din penalti, Tokodi ’65), Estonia Kazahstan 0-0 Grecia – Cipru 1-2, Malta – Canada 2-1 (Carabott ’33 din penalti, Mifsud ’75 – Stalteri ’42).
SRI si SIE, reorganizate
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) s-a reunit ieri, la Palatul Cotroceni, pentru a analiza oferta de forte pe care Romania le poate pune la dispozitia UE si pentru angajare in misiuni de pace. CSAT a analizat modul de implementare a Planului National de Aderare a Romaniei pe anul 2001, precum si introducerea in circuitul economic si schimbarea profilului unor capacitati de productie din sectorul industriei de aparare. Consiliul a fost informat despre exercitarea de catre Romania a presedintiei in exercitiu a OSCE, stadiul interoperabilitatii Fortelor Aeriene ale Romaniei cu structurile similare din tarile membre NATO, perfectionarea sistemului de control al exporturilor de articole si tehnologii strategice.
Pe ordinea de zi a sedintei CSAT s-au aflat analizarea modului de reorganizare a Serviciului de Informatii Externe, proiectul legii sigurantei nationale, precum si propunerile de reorganizare si restructurare a activitatii SRI.
CSAT a aprobat ieri strategia Serviciului de Informatii Externe pe perioada 2001-2004 si pe cea a Serviciului Roman de Informatii, care vizeaza o redistribuire a cadrelor acestora in raport de noile provocari aparute dupa atentatele din 11 septembrie din SUA. Consilierul prezidential pentru probleme de securitate nationala, Ioan Talpes, a precizat ca noile strategii se refera in special la combaterea terorismului si la relatiile cu serviciile secrete straine.
El a amintit faptul ca serviciile secrete din intreaga lume au fost preocupate, dupa 11 septembrie, in special de crearea mijloacelor de prevenire si riposta fata de fenomenul terorismului. Consilierul prezidential a declarat ca Romania a trebuit sa modifice organigrama serviciilor secrete, pentru a actiona ca aliat de facto al NATO, asa cum s-a declarat imediat dupa atentatele teroriste din Statele Unite.
Exista reticente fata de restructurarea serviciilor secrete
Ioan Talpes a insistat pentru sporirea alocatiilor bugetare prevazute in Legea bugetului de stat pe anul 2002 pentru sistemul national de securitate si aparare si, in special, pentru sporirea resurselor bugetare destinate serviciilor speciale. El si-a exprimat speranta ca vor fi acordate serviciilor secrete resursele necesare pentru restructurare, cu ocazia rectificarii bugetare care va fi operata anul viitor.
Talpes a afirmat ca exista reticente fata de restructurare in cadrul serviciilor secrete, deoarece departamente care au fost interesante pina acum si-ar putea pierde din importanta. Consilierul prezidential a apreciat ca masurile luate de CSAT in sedinta de ieri au avut drept scop intrarea in normalitate. „Nici un stat care se respecta nu poate sa nu ia masuri de preintimpinare a pericolelor“, a afirmat Talpes.
SIE isi va asuma responsabilitatile rezultate din Strategia nationala de securitate
Noua strategie a Serviciului de Informatii Externe prevede asumarea de catre SIE a tuturor responsabilitatilor si sarcinilor care ii revin din obiectivele Strategiei Nationale de Securitate, cu prioritate integrarea in NATO si UE, cu respectarea legislatiei in vigoare. Documentul prevede transformarea SIE intr-un serviciu modern, eficient si flexibil, aliniat la standardele NATO si UE.
Realizarea obiectivelor strategiei este prevazuta pentru perioada 2002-2004 si intr-o perspectiva previzibila, respectiv pina in anul 2010. Strategia stabileste cadrul necesar pentru identificarea prioritatilor SIE si proiectarea necesitatilor si resurselor de dezvoltare, valorificarea eficienta a retelei internationale de relatii de cooperare cu structuri similare din strainatate, in special din spatiul euro-atlantic, adaptarea structurii organizatorice si functionale a Serviciului in concordanta cu mutatiile actuale si previzibile in climatul regional si international de securitate. Caracterul difuz, multidirectional si imprevizibil al amenintarilor la adresa obiectivelor politice, economice si generale de securitate ale Romaniei si dinamica fenomenelor la nivel global releva necesitatea adaptarii misiunilor SIE, se arata in document.
Mai multe informatii cu caracter secret si anticipativ
Accentul va fi pus pe cresterea rolului si ponderii activitatii de culegere de informatii cu caracter secret si anticipativ, redimensionarea structurii si sarcinilor in domeniul amenintarilor asimetrice, diversificarea mijloacelor si metodelor de munca si a formelor de acoperire, dezvoltarea actiunii in domeniul securitatii economice, contraspionajul extern, apararea secretului de stat. Printre obiectivele SIE se mai afla: promovarea intereselor si a imaginii Romaniei pe plan international, regional sau pe anumite spatii, proiectarea unei imagini corecte a Serviciului in societatea civila. SIE va trebui, de asemenea, „sa optimizeze modalitatile interne de alocare a resurselor si criteriile de utilizare a potentialului uman, material si financiar, sa simplifice si sa flexibilizeze mecanismele de evaluare, planificare si distribuire a acestora si sa promoveze politici sectoriale de tip intensiv, pornind de la prioritati de asteptari de calitate in raport cu satisfacerea acestora“.
Conferinte de presa la finalul sedintelor CSAT
Ioan Talpes a mai anuntat ca va sustine de acum inainte conferinte de presa la finalul sedintelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). El a mentionat ca doreste ca informatiile comunicate sa fie redate „corect“ de catre mass-media, aceasta fiind si regula pentru permanentizarea conferintelor de presa.
Astfel, CSAT si-a schimbat strategia de comunicare, in sensul unei mai mari transparente, pentru ca pina la sedinta de ieri, hotaririle adoptate de Consiliu erau transmise prin intermediul unor comunicate de catre Biroul de presa al Administratiei prezidentiale.
Pamintul si revendicarile
Autoritatile locale si centrale se straduiesc de zece ani sa aplice prima lege de retrocedare a pamintului, Legea 18/1991. Tot de atitia ani, alte institutii ale statului – politie, Parchet, judecatorii, tribunale, Curti de Apel – sint sufocate de litigiile iscate de aplicarea acestei legi. Pamintul insa nu este elastic si nu ajunge. Stadiul aplicarii celor patru legi funciare aparute pina la aceasta data difera de la o comuna la alta. La Malu Mare…
Comisia judeteana tace, iar primarul le trage
Pentru aplicarea Legii 1/2000, Primariei Malu Mare ii erau necesare 171,76 ha, pe care le-a preluat printr-un protocol de la AGROIND Craiova.
Dupa preluarea suprafetei, Comisia judeteana a mai emis doua hotariri de punere in posesie pentru 57,5 ha de teren. Pentru ca la Malu Mare nu mai era teren, primaria a mai facut o adresa la Comisia judeteana de aplicare a Legii fondului funciar, prin care a cerut respectiva suprafata.
Din septembrie si pina in prezent, Comisia nu a dat nici un raspuns, fapt pentru care cei indreptatiti sa fie pusi in posesie cu cele 57,5 ha l-au dat in judecata pe Marin Motoi, primarul comunei, pentru refuz de punere in posesie. Si uite-asa, primarul a luat drumul judecatilor, ingrijorat si de faptul ca, pentru fiecare zi de intirziere, petentii pretind un milion de lei.
Rocada cu paminturi si proces cu SRI
Secretarul Primariei Malu Mare, Gheorghe Florescu, a spus: „Inainte de 1990, CAP din comuna i s-au luat 119 ha de teren si s-au dat intreprinderii de pajisti. Cu doi-trei ani inainte de revolutie ne-au luat tot 119 ha de teren de la Ghindeni si ne-au zis ca ne dau la schimb cele 119 ha de pajiste. Adica ne-au dat tot pamintul nostru. Acum, pe acest pamint este o ferma a penitenciarului. PCR ne lua, el ne da, de parca avea pamintul in buzunare.
Pentru ca de-a lungul timpului, terenul cu pricina a apartinut si SRI, am incercat sa ne judecam cu institutia in cauza, pentru a-l recupera. Ne-a zis unul ca sintem nebuni daca mai speram sa-l luam de la SRI, dar noi am incercat, ca altfel de unde pamint sa dam la oameni?… Si ne-am vazut de treaba!“
Padure cu tiriita
Cetatenii din comuna Malu Mare erau indreptatiti sa primeasca, in conformitate cu Legea18/1991, 317 ha de padure. ROMSILVA a cedat doar 231,48 ha, raminind o diferenta de 85 ha, pentru care primaria are hotarire judecatoreasca definitiva. Conform Legii 1/2000 au fost revendicate inca 68,74 ha de padure. Pina la urma, edilii de la Malu Mare nu stiu ce fel de padure vor mai primi, deoarece in unele locuri nu au mai ramas nici macar buturugile de la copacii taiati.
Cinci cladiri revendicate
Fostii proprietari ai conacelor sau cladirilor importante din Malu Mare si le-au revendicat, conform Legii 10/2001.
La Ghindeni, mostenitorii boierului Davidescu au revendicat conacul in care acum functioneaza gradinita satului si pentru care au cerut 30.000 USD. Si cladirile Penitenciarului Craiova, care i-au apartinut boierului Chiritescu, le cer inapoi mostenitorii acestuia. Hanul de la Preajba a fost revendicat de nepotii lui Stancalie, iar sediul primariei, de mostenitorii lui Ionescu. Cei care cer primaria inapoi au uitat ca au mai cerut-o o data, conform unei alte legi, 112/1995, si au incasat si despagubirile…
Circotasii satului
„Nu poti multumi pe toata lumea“; asa se stie si se spune din timpuri stravechi, de cind s-a inventat comunitatea locala si a aparut, inevitabil, opozitia. Nemultumiti, cu sau fara motiv, gasesti oriunde te-ai duce, iar satele oltenesti nu fac exceptie de la „regula circotelii“. Nemultumirile ating toate nivelurile socio-politico- economico-profesionale si ies la suprafata de indata ce vreun nou-venit intreaba „ce mai faceti?“ Si cum fiecare comuna are problemele ei, reporterii GdS se vor interesa indeaproape de nemultumirile taranilor, fie ele reale sau inchipuite!
Satenii din Malu Mare sint nemultumiti de uscaciunea pamintului care ii impiedica sa isi insaminteze paminturile cu griu. Toti asteapta ploaia sau macar zapada, ca sa nu creasca griul prea mare si sa se usuce. Si daca, pentru asa o problema nu poate fi de vina decit meteorologia, sau sfintul responsabil cu ploaia, sau (spun unii) rautatea oamenilor care alunga bunavointa cerului, rudarii din Malu Mare sint suparati pe primar. Ei il acuza pe Marin Motoi, primarul din Malu Mare, ca nu ii ajuta si pe ei sa obtina ajutoarele de solidaritate.
„Nu vrea primarul sa ne dea si noua actele ca sa luam milionul ala, de la ajutoru’ de solidaritate. Ca doar nu ne da din banii lui sau din bugetul comunei. Aia sint bani de la guvern, de ce sa nu luam si noi?“, spun, bine informati, Ion Busteanu si Marin Neagu, reprezentantii ad-hoc ai comunitatii rudarilor. Suparati de faptul ca „romanii au cite zece pogoane de pamint, iar noi n-avem nimic“, rudarii au casunat pe primar ca sa le faca dosare pentru ajutorul de solidaritate. Cu nici un chip nu au inteles faptul ca exista niste reguli, niste prevederi legislative referitoare la acordarea ajutoarelor de solidaritate.
„De ajutorul de solidaritate beneficiaza cei care primesc si ajutoare sociale, ori ei nu pot primi astfel de ajutoare intrucit veniturile lor depasesc cuantumurile prevazute de lege; au si porci si cai, si alocatii pentru copii si nu se incadreaza in limitele de venit“, a explicat Jane Paun, functionarul primariei, responsabil cu protectia sociala. Numai ca rudarii nu au inteles „ce venit e calu’?“ si considera ca de vina pentru milionul neacordat sint (exact in ordinea enumerarii): primarul, parlamentul (in care nu au reprezentant) si tiganii (care au reprezentant in parlament, dar nu ii baga in seama pe rudari si ii considera mai jos si mai putin cultivati) si presedintele care, in campania electorala, le-a promis o viata mai buna.
Rudarii nu au avut niciodata sef
Anghel Sirbu, din Malu Mare, este renumit printre consatenii sai datorita priceperii cu care modeleaza in lemn diferite obiecte, gospodaresti sau de artizanat. Trecut de 70 de ani, batrinul este in continuare stilpul casei, din munca lui asigurind principalul venit al familiei.
Nea Anghel lucreaza linguri, fusuri, postavi, blide, scaune, toate cioplite in lemn de salcie sau de plop, si le comercializeaza pe la diferite tirguri pe unde merg ceilalti membri ai familiei. Cite alte neamuri se mai aduna seara la masa, nici nea’ Anghel nu mai stie; copii are vreo sase, nepoti nu mai stie citi, iar stranepotilor…le-a pierdut si lor numarul. „Mincam toti o piine!“, spune batrinul, suparat ca viata e grea, ajutoare nu sint si nici mai bine nu se arata a fi cindva.
Mestesugul spune ca l-a mostenit de la tatal lui, l-a exersat lucrind la Arta Populara si a incercat sa-l transmita, fara prea mult succes, si altor membri din familie. Impreuna cu nevasta, nea Anghel a reusit, intr-o viata de om si prin munca cinstita, sa-si faca o casa si sa-si incropeasca o gospodarie; cu porci, oratanii si multi urmasi. Singura mare suparare a batrinului rudar este faptul ca nici el, nici urmasii lui nu au invatat carte; poate asa, ar fi avut o sansa in viata si nu s-ar mai zbate acum in saracie. Nici indiferenta celorlalti fata de viata grea pe care o duc rudarii, marginalizati de societate, nu il lasa pe batrin sa doarma linistit noaptea, mai ales ca s-a saturat de nedreptati.
Anica, nevasta mosului, a fost deportata la Bug, iar acum, la batrinete, ar vrea sa-si cistige drepturile ca deportata. Ca si mos Anghel, nu stie carte si nu stie unde sa le ceara. Dar stie cu siguranta ca nimeni nu va veni vreodata sa i le dea la usa casei.
„Tiganii s-au rostuit, ca am auzit ca s-au bagat si la domnii de la Bucuresti. Pe noi nu ne baga nimeni in seama ca zic ca nu avem sef acolo. Dar cind ne-au dus la Bug, am avut sef? Cu Ceausescu o duceam mai bine, ca ne gaseam de lucru. CAP cu noi isi facea treaba, ca ne duceam la vaci si traiam si noi, si rumanii. Acu’ de unde lucru? Noi nu avem dreptul decit la Bug!“, a spus batrina rudareasa.
O femeie paraplegica traieste doar cu speranta zilei de miine
De aproape patru decenii, Aurica Selevarta, o femeie din Malu Mare, sta imobilizata la pat, doar ea si neimplinirile vietii ei chinuite. Paralizata de la briu in jos in urma unui accident nefericit, femeia a luptat din rasputeri cu infirmitatea si, de bine, de rau, cu sau fara ajutor, a trait in strimtoarea casutei ei. Numai ca slabiciunea batrinetii si moartea rudelor care o ingrijeau au lasat-o pe Aurica mai neputincioasa ca oricind.
Fara pensie, fara alte venituri decit infimul ajutor social din bugetul sarac al primariei, femeia, acum in virsta de 66 de ani, traieste din mila vecinilor si plingind dupa un ajutor care nu se arata din nici o parte.
Singura pe lume, Aurica Selevarta mai spera totusi ca se va termina si amarul in care se zbate de zeci de ani. Moartea tragica a surorilor ei, a lasat-o singura si la cheremul unui cumnat, bolnav si el de darul betiei si care o terorizeaza cu scandalurile si reprosurile.
Suferind de mielita acuta si paraplegie, Aurica nu poate decit sa isi foloseasca miinile slabite, ca sa mestece in putinii cartofi primiti pomana de la suflete milostive. „Unde sa ma duc? N-am nici un ban, nici de mincare, nici de lumina, cumnatu’ ma bate, vine beat si ma ameninta ca ma da afara, ca aici e vatra lui. Stau la mila lumii si nimeni nu ma ajuta; ce vina am eu ca sint asa, ca nu stiu carte si nu pot sa umblu si eu dupa vreun ajutor?“, spune plingind femeia.
Reprezentantii autoritatilor locale au luat asupra lor intocmirea documentatiei necesare pentru ca, pe viitor, Aurica Selevarta sa beneficieze de un ajutor de handicap si de ingrijirea platita a vreunui om de suflet. Iacob Ianos, cumnatul femeii, spune ca el nu are nimic cu Aurica, dar ca nu o poate ajuta ca, si asa, are prea multe probleme. Chiar daca toti vecinii stiu chinul in care traieste Aurica, putini se incumeta sa ii treaca pragul, speriati de violenta barbatului alcoolic si de saracia lucie in care traieste biata femeie. „N-am mincat o rosie in anul asta! Nu am lemne de foc si nici puteri sa ma mai tirasc prin gradina dupa vreun vreasc sa ma incalzesc. Dupa ce ca sint asa, fara putere in picioare, mai vin sa mai si fure de la mine“ spune cu tristete femeia.
Pina cind se va gasi un binevoitor, un crestin cu frica lui Dumnezeu si mila de oameni care sa o ia pe Aurica si sa inceapa lungile drumuri pe la doctori, ca sa aiba si ea un venit, femeia va supravietui cu putina mincare de la vecini si cu speranta ca va avea liniste. Cindva, oriunde…
