A venit „Printul“!

Ilie Balaci, fotbalistul nepereche al Craiovei Maxima, se afla in tara. Iar acest lucru reprezinta o sansa imensa pentru Universitatea. De cind se stie, Ilie a fost un rebel. Nimeni n-a reusit sa-l imblinzeasca, nici pe teren, nici in afara lui. De fiecare data a ales drumul drept, constient ca imensul sau talent nu avea nevoie de compromisuri. Chiar fostii sai colegi din Craiova Maxima, uriasi si ei ca fotbalisti, recunosc ca Balaci a fost, din toate punctele de vedere, liderul acelei generatii.

L-am vazut pe Ilie cu citeva zile in urma pe B1 TV. A vorbit putin despre el si despre aventura sa in Qatar, preferind sa discute in primul rind despre Universitatea, echipa sa de suflet care se afla in degringolada. Se observa lejer ca „Printul“ vorbea cu durere. In acelasi timp, am sesizat totusi ca nu era deloc indiferent si parca il asteptam sa spuna: „Gata, acolo eu sint stapin, vin sa ne apucam de treaba!“ Nu a ajuns pina aici, constient ca, deocamdata, Gigi Netoiu detine destule atuuri si poate inca sa mai faca destul rau. Dar, peste citeva zile, s-ar putea ca Ilie sa atace decisiv, asa cum o facea ca jucator cind prindea apararile descoperite.

Am scris despre Balaci pentru ca, in aceste zile penibile, Ilie reprezinta cu adevarat o sansa. Pe el nu il va ignora nici unul dintre comitetele lui Mondea (ca are mai multe, doar naivii cred ca merge doar cu unul singur…) si nimeni nu va avea tupeul sa-l acuze ca nu intelege fotbalul. Apoi, „Printul“ poate stringe urgent Craiova Maxima laolalta si impreuna pot face lucruri mari. Ba, punem pariu ca multi vor sari atunci in ajutorul echipei, bucurosi ca ii vad din nou pe marii fotbalisti ai anilor ’80 strinsi sub aceleasi culori alb-albastre.

Balaci, Cirtu, Camataru, Tilihoi, Ungureanu, Negrila… Ei reprezinta, de fapt, marea sansa a Universitatii si ar fi bine sa n-o ratam macar acum, in ceasul al doisprezecelea. Stringe-i, „Printule“, si aseaza-te inca o data in fruntea lor!