Inteligența artificială a ajuns peste tot: în prezentări corporate, pe rețelele sociale, în presă și chiar în anunțurile imobiliare. Conținutul generat de AI – descris tot mai des drept „slop”, un amestec artificial lipsit de substanță – devine tot mai greu de evitat și, pentru mulți, tot mai greu de suportat.
Editorii Merriam-Webster au ales „slop” drept cuvântul anului 2025, descriindu-l ca pe „ceva umed, alunecos și neplăcut, pe care nu vrei să-l atingi”. Pe acest fond, tot mai mulți specialiști în comunicare anticipează o schimbare de direcție: 2026 ar putea fi anul marketingului „100% uman”.
Când falsul devine prea convingător
Dacă primele imagini generate de AI erau ușor de recunoscut – mâini deformate, lumini nenaturale, fundaluri incoerente – astăzi aceste „semne” aproape au dispărut. Conținutul artificial a devenit suficient de sofisticat încât să inducă în eroare chiar și utilizatori experimentați.
O simplă derulare pe TikTok a ajuns să semene cu un test permanent: este real sau generat? Iar senzația de a fi păcălit generează frustrare și neîncredere. De aici și primele semne ale unei reacții de respingere.
Primele semnale ale unei revolte împotriva AI
Unele companii au început deja să mizeze explicit pe creația umană, potrivit CNN. iHeartMedia, unul dintre cei mai mari jucători din industria radio și podcast, a lansat recent sloganul „Guaranteed human”, promițând că nu va folosi voci sau muzică generate de AI.
Studiile interne ale companiei arată că 90% dintre ascultători preferă conținut creat de oameni, chiar și în rândul celor care folosesc instrumente de inteligență artificială. „Consumatorii nu caută doar comoditate, ci sens”, a declarat CEO-ul Bob Pittman.
Presa, filmul și arta trasează linii roșii
În Canada, publicația independentă The Tyee a adoptat o politică fermă de neutilizare a AI în jurnalism. Deși decizia vine din partea unei redacții mici, ea reflectă o neliniște mai largă, mai ales în contextul în care unele mari instituții media se confruntă deja cu efectele negative ale utilizării excesive a AI.
La Hollywood, mesajul este transmis direct publicului. Serialul „Pluribus”, produs de creatorul Breaking Bad, Vince Gilligan, afișează în genericul de final mențiunea: „Acest show a fost realizat de oameni”. În paralel, publicul reacționează critic la apariția unor „actori” generați de AI, percepuți ca o amenințare la adresa creației autentice.
De la Pinterest la metroul din New York
Platforma Pinterest, cunoscută pentru inspirație în modă și design, se confruntă cu nemulțumirea utilizatorilor fideli, după ce a integrat masiv conținut generat de AI. În New York, reclamele pentru dispozitivul AI „Friend” — un gadget de înregistrare purtabil — au devenit ținta vandalismelor, cu mesaje precum „AI nu este prietenul tău” sau „vorbește cu un vecin”.
Nemulțumirea a mers până la inițiative individuale: o artistă a creat extensia de browser Slop Evader, care filtrează rezultatele căutărilor online pentru a exclude conținutul apărut după lansarea ChatGPT, în noiembrie 2022.
Între entuziasmul corporatist și realitatea utilizatorilor
Deși reacția anti-AI este, deocamdată, modestă în comparație cu entuziasmul marilor corporații și al piețelor financiare, fisurile sunt tot mai vizibile. Experiența cotidiană cu chatbot-uri și generatoare de imagini este una mixtă: utilă și distractivă uneori, dar periculoasă în alte contexte — de la dezinformare accelerată la manipulare emoțională.
Pe măsură ce inteligența artificială este promovată drept soluția universală pentru productivitate și creativitate, tot mai mulți consumatori par să o perceapă ca pe o capcană.
Concluzie: întoarcerea la mâna omului
Este posibil ca marketingul anti-AI să rămână o nișă. Dar este la fel de posibil ca, în 2026, autenticitatea umană să devină un avantaj competitiv. Într-o lume saturată de conținut artificial, simplul fapt că ceva este făcut de oameni ar putea redeveni un argument puternic.
Citește și: ABA Jiu a aplicat amenzi de aproape 5 milioane de lei și 15 plângeri penale, în 2025
