Este bine ştiut că plantele ornamentale sunt benefice datorită contribuţiei pe care o au la purificarea aerului în locuinţe.
Calităţile benefice ale plantelor de apartament sunt cunoscute, în zilele noastre fiind puţine locuinţele din care lipsesc aceşti formidabili agenţi de depoluare. În aceste condiţii, nu este de mirare că plantele ornamentale se numără printre componentele de bază ale stilului feng shui, contribuind decisiv la un mediu armonios. Un recent studiu dat publicităţii de HortTechnology şi realizat de American Society for Horticultural Science a demonstrat că plantele au o contribuţie decisivă în procesul de recuperare după o intervenţie chirurgicală. Specialiştii de la Departamentul de Studii forestiere din cadrul Universităţii din Kansas au monitorizat 90 de pacienţi, care suferiseră recent o operaţie de apendicită. Jumătate dintre ei s-au recuperat într-un salon decorat cu plante, în timp ce ceilalţi nu au beneficiat de aportul acestora. Deşi pare incredibil, pacieţii aflaţi în camerele cu plante au reclamat în proporţie mai mică simptome de anxietate, durere şi oboseală. În plus, au avut o presiune arterială şi un ritm cardiac mult mai scăzute, fără a mai menţiona că pentru ei camera de spital a fost mult mai plăcută.
Verde pentru moral
Din câte se pare, o plantă poate contribui la creşterea moralului pacienţilor, astfel că se constată o diminuare consistentă a nivelului de durere şi de stres, provocat în urma intervenţiei chirurgicale. Studiul coordonat de Seong-Hyun Park şi Richard H. Mattson a demonstrat, încă o dată, dacă mai era nevoie, că medicamentele prescrise nu sunt singurul mod de a ne videca. Pe lângă faptul că ele contribuie la frumuseţea unui mediu nu prea ospitalier, cum este un salon de spital, plantele sunt adevăraţi agenţi de depurificare a aerului. Şi florile pot avea un aport în acest sens. În plus, există şi terapie bazată pe plante, numită terapie horticolă, care constă în prestarea de activităţi în grădină. Potrivit specialiştilor, această formă de terapie îi scapă pe pacienţi de dureri şi de stres. De altfel, medicul Benjamin Rush vorbea încă din secolul al XIX-lea despre beneficiile grădinăritului asupra psihicului. În timpul celui de-al doilea război mondial, această activitate era foarte des întâlnită, ea continuând să îşi păstreze popularitatea şi în zilele noastre. Cultivarea unei grădini conferă oamenilor senzaţia că au grijă de ceva şi generează viaţă. De altfel, instituţii de tipul spitalelor de psihiatrie, al centrelor de recuperare, al închisorilor practică astfel de formă de terapie, bucurându-se de un succes enorm.
Plantele ornamentale s-au folosit încă din antichitate, pentru a da oamenilor bogaţi o stare de spirit specială şi de aceea se cultivau în ghivece sau în grădinile palatelor.
Cu peste 5.000 de ani în urmă, chinezii cultivau azaleea şi alte plante decorative în ghivece şi cu acestea înfrumuseţau palatele. Posibilitatea de a cultiva astfel de plante era considerată un lux şi un însemn al celor bogaţi. În Japonia era creată o atmosferă mistică în jurul unor plante ornamentale, precum palmierul numit kan-non-cizu, considerat a fi al zeiţei sau prinţesei luminii, statut de care se bucură şi azi. Aceiaşi arbuşti cu coroana artistic tăiată erau prezenţi şi în faimoasele grădini suspendate ale Semiramidei din Babilon. Solomon, rege al Israelului, a fost şi un talentat şi iscusit grădinar. El cultiva o mare varietate de plante şi cunoştea tehnica înmulţirii prin butaşi a multora dintre ele.
